Parteneriat româno-japonez de top: Transgaz și Kawasaki investesc 21 milioane de euro în hidrogen
Transgaz și Kawasaki Heavy Industries (KHI) au semnat, la Tokyo, în cadrul celei de-a patra ediții a Forumului pentru Inovare România-Japonia, un memorandum de înțelegere care stabilește cadrul unei cooperări strategice în domeniul hidrogenului, al infrastructurii energetice și al dezvoltării unor proiecte comune.

Documentul a fost semnat de directorul general al Transgaz, Ion Sterian, și de Motohiko Nishimura, președintele Companiei de Soluții Energetice și Maritime din cadrul Kawasaki Heavy Industries.
Obiectivul parteneriatului „este dezvoltarea soluțiilor tehnologice necesare transportului hidrogenului la scară largă, prin valorificarea experienței Transgaz în operarea infrastructurii de transport al gazelor naturale și a expertizei Kawasaki în tehnologia compresoarelor centrifugale pentru hidrogen”, se arată pe pagina de Facebook Transgaz Magistrala Energiei.
Potrivit lui Ion Sterian, Transgaz are în plan investiții majore pentru adaptarea sistemului național de transport la noile cerințe ale tranziției energetice.
„Planul de dezvoltare a SNT pentru următorii zece ani cuprinde proiecte în valoare de peste 4,9 miliarde euro pentru transportul hidrogenului prin reconversia infrastructurii de transport gaze naturale pentru transportul hidrogenului în amestec cu gazul natural, în conformitate cu prevederile europene”, a declarat directorul general al companiei, citat de Agerpres.
Proiectul ROHYD, baza colaborării cu japonezii
Șeful Transgaz a explicat că unul dintre proiectele-cheie ale companiei este ROHYD, un proiect pilot dedicat studierii amestecului dintre gazele naturale și hidrogen.
„Proiectul pilot pentru injecţia de hidrogen în conductele de transport gaze naturale, denumit ROHYD (...) este realizat efectiv, din faza de concept, proiectare şi execuţie de către specialiştii Transgaz şi are ca scop determinarea implicaţiilor pe care le are transportul amestecului de gaze naturale cu hidrogen asupra SNT”, a afirmat Sterian.
Cum arată vehiculul viitorului: un robot cu patru picioare, alimentat cu hidrogen, care poate fi călărit. Când va fi disponibilInvestiție estimată la 21 milioane de euro
Potrivit reprezentanților Transgaz, colaborarea cu grupul japonez va include testarea unei noi tehnologii de comprimare a hidrogenului și instalarea unui electrolizor care va fi utilizat inclusiv în proiectul ROHYD.
„Prin semnarea acestui MoU, atât Transgaz cât şi Kawasaki Heavy Industries îşi propun să materializeze conceptul Transgaz privind transportul de hidrogen gazos la scară largă prin conducte terestre (...) într-un sistem sigur, în buclă închisă”, a precizat Sterian.
Acesta a adăugat că proiectul este „estimat la 21 milioane euro” și va permite realizarea unei instalații demonstrative pentru testarea tehnologiei de compresie a hidrogenului dezvoltate de compania japoneză.
„O premieră mondială” în transportul hidrogenului
Directorul general al Transgaz susține că tehnologia ce urmează să fie testată în România reprezintă o inovație la nivel global.
„Tehnologia care urmează să fie demonstrată utilizează un compresor centrifugal de nouă generaţie, o premieră mondială concepută pentru a răspunde acestor provocări, fiind de aşteptat ca aceasta să îmbunătăţească semnificativ eficienţa transportului terestru de hidrogen”, a declarat acesta.
Sterian consideră că rezultatele proiectului ar putea contribui la definirea viitoarelor standarde și reglementări din domeniul hidrogenului, atât la nivel național, cât și internațional.
„Ne dorim să fim poarta de intrare în UE pentru compania Kawasaki”
Reprezentantul companiei a afirmat că parteneriatul cu Kawasaki Heavy Industries ar putea transforma România într-un centru regional pentru tehnologiile dedicate hidrogenului.
„Ne dorim să fim poarta de intrare în UE pentru compania Kawasaki şi celelalte companii cu care vom intra în colaborare, să vină cu facilităţi de producţie în România. Mă refer strict la Kawasaki acum, partea de compresoare”, a spus Ion Sterian.
Potrivit acestuia, colaborarea ar putea contribui la dezvoltarea „unuia dintre cele mai mari centre europene şi posibil mondial de cercetare în domeniul hidrogenului”, cu aplicații în sectoare precum metalurgia, petrochimia, industria îngrășămintelor chimice și rafinarea.




















































