Ordonanţa „Saligny”, prin care primăriile vor primi noi sume pentru dezvoltare locală, a fost „reparată” doar parţial

Controversata ordonanţă de urgenţă care promovează programul naţional de investiţii „Anghel Saligny”, prin care primăriile primesc bani de la stat pentru dezvoltare locală, a fost modificată pe ultima sută de metri, în plină criză politică iscată tocmai de la acest act normativ.

Ordonanţa de urgenţă privind aprobarea programului naţional de investiţii "Anghel Saligny", în valoare de 10 miliarde de euro, act normativ care a aruncat în aer Coaliţia de Guvernare, a fost publicat luni seara în Monitorul Oficial. Documentul este puţin diferit faţă de proiectul adoptat vineri de Guvern, în lipsa miniştrilor USR-PLUS, care au catalogat acest program drept o hoţie şi o continuare a PNDL 2 (creaţia lui Liviu Dragnea), în ceea ce priveşte risipa banilor şi lipsa de transparenţă în alocarea lor.

Septimius Pârvu, specialist în bună guvernare la ONG-ul Expert Forum, a explicat pentru „Adevărul” care sunt principalele diferenţe dintre proiectul supus dezbaterii publice şi cel devenit oficial: „Există anumite diferenţe care rezolvă parţial discuţia despre integritate. Există un articol care prevede crearea unei platforme pe care primăriile trebuie să-şi înscrie proiectele şi alocarea pentru fiecare proiect, iar după aprobarea sumelor, vor fi obligate şi să noteze în ce stadiu sunt proiectele, cine le execută. Noi am fi vrut să vedem şi câte proiecte sunt depuse de fiecare primărie şi care sunt acelea.

Primăriile vor fi obligate să introducă aceste informaţii sub sancţiunea neprimirii banilor. Sunt chestiuni extrem de importante, pentru că ştim că există firme de partid care deţin monopolul. Şi mai este o problemă care nu a fost edificată în ordonanţă: ce facem cu primăriile care ridică semne de întrebare? Cele pentru care s-au întocmit dosare penale?”, a întrebat retoric expertul.

„Trăgând linie, problema fundamentală a acestui proiect naţional rămâne aceeaşi: alocarea fondurilor tot prin ordin de ministru. Plus că nu scrie nicăieri cum se vor recupera în 5 ani banii de la primării. Există doar declaraţii politice şi nu cred că există bani pentru aceste proiecte de dezvoltare locală, banii vor fi daţi tot din Fondul de Rezervă bugetară. Ne menţinem solicitarea trimisă Avocatului Poporului de sesizare a Curţii Constituţionale: nu era justificată urgenţa adoptării actului normativ, trebuia să fie dezbătut în Parlament”, a adăugat Septimius Pârvu.

Potrivit acestuia, în termen de 15 zile de la intrarea ordonanţei în vigoare trebuie elaborate standardele de cost pentru proiectele de vor fi depuse şi normele metodologice de aplicare a ordonanţei. 

Ce prevede PNDL 3 

Programul Naţional de Investiţii ”Anghel Saligny” conţine credite de angajament pentru perioada 2021-2028 în valoare de 50 de miliarde de lei. Finanţarea programului se asigură de la bugetul de stat.

„În cadrul Programului se pot realiza obiective de investiţii necesare pentru echiparea unităţilor administrativ-teritoriale cu dotări tehnico-edilitare şi de acces la căile de comunicaţie, în conformitate cu reglementările cuprinse în Planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, aprobat prin Legea nr. 351/2001, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în document.

Beneficiarii programului sunt unităţile administrativ-teritoriale reprezentate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi unităţile administrativ-teritoriale membre ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, constituite în condiţiile legii, pentru investiţiile realizate prin asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.

Obiectivele de investiţii care se realizează în cadrul programului trebuie să fie amplasate pe terenuri şi/sau construcţii, după caz, aflate în proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale sau în administrarea acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

În cadrul programului se pot realiza obiective de investiţii noi precum şi intervenţii la construcţiile existente care se referă la lucrări de construire, reconstruire, consolidare, reparaţie, modernizare, modificare, extindere, reabilitare, după caz, schimbare de destinaţie, protejare, restaurare, conservare, pentru următoarele categorii de investiţii:

a) alimentări cu apă şi staţii de tratare a apei;

b) sisteme de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate;

c) drumurile publice clasificate şi încadrate în conformitate cu prevederile

legale în vigoare ca drumuri judeţene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale şi/sau drumuri publice din interiorul localităţilor, precum şi variante ocolitoare ale localităţilor;

d) poduri, podeţe, pasaje sau punţi pietonale;

e) sisteme de distribuţie a gazelor naturale şi a racordului la sistemul de

transport al gazelor naturale, care au autorizaţie de construire valabilă.