Ajutoarele sociale vor creşte în fiecare an. Actul normativ a fost adoptat de Parlament

Ajutoarele sociale vor creşte în fiecare an. Actul normativ a fost adoptat de Parlament

Foto Shutterstock

Un act normativ pentru modificarea Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă care a fost adoptată de Camera Deputaţilor în data de 30 iunie, fiind deja trimis SGG pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constitutionalităţii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mai exact, este vorba de actualizarea anuală a Indicatorului Social de Referinţă (ISR) începând cu data de 1 martie 2022.
 
Indicatorul social de referinţă se foloseşte, în principal, la calcularea indemnizaţiei de şomaj şi a ajutoarelor pentru încălzire. De asemenea, valoarea anuală a indicatorului social de referinţă este avută în vedere la elaborarea legilor bugetare anual, aşa cum este prevăzut în propunere.
 
 Valoarea indicatorului social de referinţă este stabilită în prezent la 500 lei, aceasta nemaifiind actualizată din anul 2008, după cum se menţionează în expunerea de motive a actului normativ.
 
Indicatorul social de referinţă este definit în legislaţie drept unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează prestaţiile băneşti - cu excepţia indemnizaţiei de şomaj - suportate din bugetul asigurărilor pentru şomaj în vederea încadrării în muncă a anumitor categorii de persoane.
 
Proiectul adoptat de către deputaţi prevede actualizarea din oficiu, în fiecare an, la data de 1 martie, a valorii ISR, în funcţie de rata anuală a inflaţiei din anul precedent, astfel cum este ea comunicată de către INS. 
 
Acest lucru va fi valabil doar dacă rata anuală a inflaţiei are, în anul anterior, o valoare pozitivă. În schimb, dacă aceasta va fi negativă, atunci se păstrează ultima valoare a ISR. 
 
Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare, trebuie promulgată de şeful statului şi apoi publicată în Monitorul Oficial.
 

O lege asemănătoare fusese trimisă la reexaminare de Iohannis

 
La 24 decembrie 2020, preşedintele Klaus Iohannis trimisese spre reexaminare legea care prevedea majorarea ISR de la 500 lei, la 1.200 lei.
 
În octombrie, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege care prevede majorarea ISR de la 500 lei la 1.200 lei, o creştere de 140%. Proiectul a fost iniţiat de PSD, ALDE şi Pro România.
 
Creşterea urma să aibă loc etapizat, parlamentarii stabilind că „valoarea indicatorului social de referinţă creşte anual până la atingerea valorii de 1.200 de lei, după cum urmează:
 
a) la data de 1 ianuarie 2021 - 780 lei;
 
b) la data de 1 ianuarie 2022 - 990 lei;
 
c) la data de 1 ianuarie 2023 – 1.200 lei”.
 
Ulterior, începând cu data de 1 ianuarie 2024, valoarea indicatorului social de referinţă va fi modificată anual, prin legea bugetului de stat, în funcţie de indicele de creştere a preţurilor de consum prognozat pe an/an anterior, mai prevede proiectul adoptat.
 
Impactul bugetar al creşterii într-un singur an era calculat de iniţiatorul legii la 10,4 miliarde lei anual, sau 0,99 puncte procentuale din PIB (2019), în timp ce Guvernul estima un impact bugetar anual de 856 milioane de lei lunar, adică peste 10 miliarde de lei anual. Dat fiind că parlamentul a votat o creştere etapizată, impactul bugetar ar urma să fie de circa 0,4% din PIB, potrivit iniţiatorului proiectului, deputatul ex-USR Adrian Dohotaru.
 

De ce solicitase Iohannis reexaminarea

 
Acum preşedintele a decis să retrimită legea în Parlament, deoarece majorarea acestui indicator conduce la majorări direct proporţionale ale cuantumurilor măsurilor de sprijin în cazul şomajului, precum şi a beneficiilor şi beneficiarilor de asistenţă socială, influenţând astfel valoarea prestaţiilor băneşti suportate din bugetul asigurărilor de şomaj şi din bugetul de stat.
 
„Toate aceste majorări implică cheltuieli bugetare semnificative, ceea ce necesită, în mod corelativ, asigurarea disponibilităţii surselor bugetare. Acest lucru este posibil numai prin proiectarea acestei noi reglementări în contextul elaborării bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 şi al strategiei fiscal-bugetare viitoare.
 
O asemenea estimare privind impactul bugetar al acestor creşteri financiare va permite crearea posibilităţii Guvernului să identifice soluţiile pentru executarea acestor obligaţii băneşti ale statului faţă de beneficiari, cu respectarea regulilor privind responsabilitatea fiscal-bugetară.
 
De aceea, considerăm că, în cazul de faţă, reluarea procedurii legislative, cu ocazia reexaminării legii transmise la promulgare, creează contextul potrivit pentru stabilirea surselor de finanţare certe, obiective şi efective pentru acoperirea cheltuielilor bugetare în cursul anului bugetar viitor, în condiţii de echilibru, responsabilitate şi sustenabilitate a bugetului.
 
Totodată, apreciem că dreptul beneficiarilor de asistenţă socială la prestaţiile băneşti majorate va fi unul efectiv numai în măsura în care  majorarea dispusă de Parlament va putea fi pusă în executare de către Guvern, în mod real, sustenabil şi predictibil, ca rezultat al dialogului real şi al colaborării loiale dintre autorităţile implicate.
 
Redresarea economiei naţionale, după efectele pandemiei, va putea fi realizată numai dacă realocarea resurselor bugetare se va face în mod echilibrat, responsabil şi sustenabil. De aceea, orice creştere semnificativă a cheltuielilor curente ale bugetului trebuie atent şi responsabil analizată de către legiuitor, în colaborare cu executivul, deopotrivă pentru a preveni efectele unui derapaj fiscal, cu implicaţii economice negative şi pentru a asigura politici sociale coerente, care să răspundă aşteptărilor legitime ale categoriilor de beneficiari direct vizate”, arată cererea de reexaminare a preşedintelui.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările