600 de milioane de euro, prin PNRR, pentru metroul din Bucureşti şi Cluj. Ce linii vor fi construite

FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

Guvernul a publicat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă depus, luni, official, la Comisia Europeană. Premierul Florin Cîţu a declarat că este vorba dspre 29,2 miliarde de euro, bani care vor fi folosiţi pentru a construi aproximativ 450 de kilometri de autostradă, sute de şcoli şi de creşe şi vor fi construite şi renovate zeci de spitale.

Printre marile obiective cuprinse în PNRR se numără şi dezvoltarea reţelei de transport cu metroul în Municipiile Bucureşti şi ClujNapoca, care presupune construcţia a 12.7 km de reţea nouă de metrou, dar şi achiziţia a 32 de trenuri noi. Costul aferent acestor proiecte este de 310 de milioane de euro pentru Cluj şi 290 de milioane  de euro pentru Bucureşti. 

Astfel, dezvoltarea reţelei de transport cu metroul  presupune construirea de noi magistrale de metrou în regiunea Bucureşti-Ilfov şi Cluj.

Proiectul propus pentru prelungirea magistralei M4 dintre Străuleşti – Gara de Nord traversează oraşul spre sud prin partea centrală având corespondenţă cu magistrala 1 şi 3 în zonele centrale, respectiv cu magistrala 2 în zona Eroii Revoluţiei. Astfel din punct de vedere al traficului preconizat, magistrala va include staţii ce permit trenuri cu 6 vagoane (120 m) la frecvenţe ce vor varia între 3 şi 8 minute.

Legat de proiectul M1 Cluj-Napoca, la nivel european sunt două elemente ce definesc necesitatea unui metrou: populaţia deservită (Cluj-Napoca are 400.000 locuitori) şi configuraţia longitudinală a oraşului (pe o singură axă) definitorie pentru Cluj-Napoca pe axa est-vest ce include legătura cu cea mai mare comună din ţară (Floreşti) ce este legată funcţional de Cluj-Napoca.

Astfel, având în vedere dezvoltarea preconizată la nivelul oraşului Cluj-Napoca şi structura geografică a acestuia, dezvoltarea unei magistrale de metrou este varianta optimă la nivel naţional în afara capitalei.

Din punct de vedere al capacităţii de transport metroul din Cluj-Napoca va include:

- 16 trenuri: Tren 2 rame x 2 vagoane (52 m, 380 pasageri);

-  Capacitatea de transport la interval de 3 min/90 sec: 7.600/15.200/ oră şi sens;

Având în vedere complexitatea tehnică a lucrărilor şi termenele impuse de Regulamentul RRF, propunem spre finanţare o secvenţiere funcţională a lucrărilor astfel:

-  Faza 1: Lucrări de structură de rezistenţă – Staţii, Interstaţii – tuneluri, galerii, alte construcţii – cu finalizare Q3 2026 - indicatorul fiind 12.7 km de tuneluri metrou cu staţiile aferente

- M4 Bucureşti: Gara de Nord - Filaret (6 staţii) - 5,2 km;

- M1 Cluj-Napoca: Sf. Maria - Europa Unită (9 staţii) - 7,5 km

- Faza 2: Lucrări de cale, finisaje, instalaţii, Achiziţie material rulant şi semnalizare - cu finalizare Q4 2028

- M4 Bucureşti: Filaret - Progresu (7 staţii, un depou) - 6,74 km;

- M1 Cluj-Napoca: Floreşti - Sf. Maria şi Mărăşti - Muncii (10 staţii, un depou) - 12,6 km

Potrivit documentului publicat, printre obiectivele Metrorex SA se numără asigurarea exploatării, întreţinerii şi reparării materialului rulant şi a reţelei de căi ferate proprii, a instalaţiilor fixe de cale, a instalaţiilor electroenergetice, de automatizări şi telecomunicaţii, semnalizare, centralizare, bloc de linii automat, dispecer a instalaţiilor de ventilaţie, încălzire, tehnico-sanitare, de alimentare cu apă şi canalizare, a escalatoarelor, căilor de rulare, casetelor şi tunelurilor, staţiilor şi construcţiilor speciale de metrou, instalaţiilor de protecţie civilă, a spaţiilor tehnologice şi netehnologice şi a altor instalaţii specific.

De asemenea, Metrorex îşi propune realizarea de investiţii pentru extinderea şi modernizarea reţelei de metrou, a infrastructurii şi materialului rulant de metrou, negocierea şi încheierea contractelor pentru lucrări de investiţii, achiziţii de bunuri, lucrări, servicii, precum şi pentru valorificarea de active şi bunuri.

Compania mai are ca abiectiv şi încheierea de convenţii şi contracte în domeniul său de activitate, negocierea şi contractarea de credite cu bănci şi cu alte instituţii financiare. 

Potrivit PNRR, veniturile companiei se cifrau în 2020 la 1.043.875 lei (683.000 lei din subvenţii), totalul cheltuielilor au 1.218.875 lei, iar pierderile contabile din anii precedenţi reprezentând pierderea neacoperită a fost de 839.762 lei. 

Principalele probleme cu care se confruntă Metrorex sunt legate de slaba finanţare necesară pentru extinderea şi modernizarea reţelei actuale de metrou, precum şi pentru dezvoltarea de noi linii. 

„Este necesară digitalizarea şi eficientizarea sistemului de acces şi taxare. Elaborarea unei noi organigrame pentru creşterea capacităţii administrative privind derularea obiectivelor de investiţii şi îmbunătăţirea activităţii operaţionale (la sfârşitul anului 2020 erau 5.696 de salariaţi).”, se menţionează în documentul publicat.

De asemenea, s-a identificat necesitatea creşterii atractivităţii şi accesibilităţii reţelei de metrou prin montarea de elemente indicatoare pentru persoanele cu deficienţe de vedere, precum şi prin mărirea numărului de lifturi şi escalatoare pentru persoanele cu deficienţe locomotorii. 

Sursa citată menţionează că, îmbunătăţirea serviciilor de regularitate şi confort prin achiziţia de noi trenuri de metrou, echipate cu elemente de siguranţă şi supraveghere, precum şi realizarea de noi accesuri şi pasaje de corespondenţă la staţiile de metrou aflate în exploatare de asemenea sunt importante.