Semne de alarmă în mediul de afaceri. Ce se întâmplă cu firmele românești în 2026

Scăderea consumului și erodarea puterii de cumpărare încep să se vadă tot mai puternic în economia românească, iar efectele nu se opresc la bugetele gospodăriilor. Pentru companii, clienții care cumpără mai puțin înseamnă încasări mai mici, în timp ce cheltuielile cu energia, finanțarea, salariile și alte costuri de funcționare continuă să apese asupra bugetelor. În cazul firmelor cu rezerve financiare reduse, combinația poate deveni greu de susținut.

Soecialiștii estimează o creștere alarmantă a numărului de insolvențe Foto: arhivă

Datele unei companii specializată în insolvențe indică o deteriorare a situației în mediul de afaceri. În primele opt luni din 2026, 4.782 de firme și persoane fizice autorizate au intrat în insolvență, cu 4,85% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. În primul semestru au fost deschise 3.855 de proceduri noi, în creștere cu 12,4% față de perioada similară din 2025. Iar în septembrie au fost înregistrate 869 de dosare noi, potrivit datelor citate în analiza companiei.

Sierra Quadrant estimează că numărul insolvențelor ar putea depăși 7.000 până la finalul anului, iar presiunea maximă s-ar putea resimți între ianuarie și martie 2027. Evoluția va depinde însă de felul în care se vor combina cererea internă, costurile de funcționare, accesul la finanțare și capacitatea firmelor de a-și încasa la timp facturile.

Consumul mai mic lovește direct în încasările companiilor

Primul canal prin care dificultățile economice ajung în bilanțurile firmelor este consumul. Atunci când gospodăriile își reduc cheltuielile, companiile din comerț, restaurante și servicii resimt rapid efectele. O familie care plătește mai mult pentru alimente, utilități și alte cheltuieli esențiale are mai puțini bani disponibili pentru cumpărături neesențiale, ieșiri la restaurant, vacanțe sau servicii pe care le poate amâna.

Această schimbare a comportamentului de consum se transmite în cifra de afaceri a companiilor. Vânzările mai mici nu reduc însă automat și costurile în aceeași măsură. Chiriile, salariile, ratele la credite, contractele cu furnizorii și cheltuielile cu utilitățile trebuie achitate chiar și atunci când numărul clienților scade.

Potrivit datelor prezentate de Sierra Quadrant, vânzările din comerțul cu amănuntul s-au redus cu 5,7%, iar gospodăriile au cheltuit cu 2,5% mai puțin în primul semestru. În același timp, inflația a depășit 10% la începutul verii, iar puterea de cumpărare a rămas sub presiune.

Pentru companii, combinația dintre vânzări mai mici și costuri ridicate poate însemna marje de profit tot mai reduse. Unele afaceri pot încerca să transfere o parte din cheltuieli în prețurile finale, dar această soluție devine mai dificilă atunci când clienții sunt deja atenți la fiecare leu cheltuit. Majorarea prețurilor riscă să reducă și mai mult cererea, în timp ce menținerea lor la același nivel poate eroda profitabilitatea.

Energia și inflația pun presiune suplimentară pe firme

În sezonul rece, presiunea asupra costurilor se poate accentua. Companiile intră în iarnă cu facturi la energie mai mari și cu o capacitate limitată de a absorbi noi scumpiri, în special în sectoarele în care electricitatea și gazele reprezintă o parte importantă din cheltuielile curente.

Analiza arată că prețul angro al gazelor s-a dublat între februarie și septembrie, iar contractele pentru iarna 2026–2027 se tranzacționează în jurul valorii de 380 de lei pe MWh. La electricitate, energia pentru primul trimestru din 2027 se tranzacționa pe piața la termen la 861–905 lei pe MWh, potrivit datelor prezentate de companie.

Impactul nu este același pentru toate firmele, dar poate fi important pentru restaurante, hoteluri, depozite, producători și întreprinderi mici care au spații de încălzit sau procese de producție energointensive. Dacă facturile cresc într-un moment în care vânzările stagnează sau scad, banii disponibili pentru plata furnizorilor și a ratelor se reduc.

Inflația complică suplimentar situația. Chiar dacă ritmul scumpirilor încetinește, prețurile deja majorate continuă să facă parte din costurile companiilor și din bugetele gospodăriilor. În același timp, firmele care depind de materii prime sau produse importate sunt expuse și evoluției cursului valutar. Euro a depășit în octombrie pragul de 5,35 lei, potrivit informațiilor citate în analiză, ceea ce poate majora costurile importurilor și ale obligațiilor în valută pentru companiile care își obțin veniturile în lei.

HoReCa, comerțul și construcțiile, printre cele mai expuse sectoare

Datele statistice arată că riscurile sunt concentrate în anumite domenii. În primele opt luni ale anului, comerțul a înregistrat 1.082 de insolvențe, iar construcțiile, 1.044. Împreună, cele două sectoare au reprezentat aproape 45% din totalul cazurilor menționate în analiză.

În septembrie, creșterea insolvențelor din restaurante și HoReCa a ajuns la 233%, în timp ce transportul rutier de mărfuri a consemnat o creștere de 73%, iar construcțiile de clădiri, de 38%, potrivit datelor citate de companie.

Evoluția din HoReCa este relevantă pentru că restaurantele și alte afaceri din domeniu depind direct de veniturile disponibile ale populației. Atunci când bugetele gospodăriilor sunt afectate de scumpiri, cheltuielile pentru ieșiri în oraș sunt printre cele care pot fi reduse. În același timp, operatorii trebuie să suporte costurile cu energia, chiria, personalul și aprovizionarea.

Dificultățile nu se opresc însă la restaurante. Furnizorii de alimente și băuturi pot încasa mai greu, iar firmele de transport pot pierde volume de marfă dacă activitatea clienților lor încetinește. În construcții, costurile ridicate ale finanțării și întârzierile la plată pot bloca lichiditățile, mai ales în cazul firmelor care lucrează cu termene lungi de încasare.

Astfel, problemele unei companii pot ajunge să afecteze alte afaceri din același lanț economic. Un client care întârzie plata unei facturi își poate obliga furnizorul să amâne, la rândul său, plata către propriii parteneri. Într-o economie în care multe firme depind de încasarea la timp a creanțelor pentru a-și finanța activitatea, efectele se pot propaga rapid.

Riscul major: firme care au activitate, dar rămân fără bani

Una dintre vulnerabilitățile evidențiate în analiză este dependența companiilor de creditul comercial, adică de termenele de plată acordate între firme. În lipsa unui acces suficient la finanțare bancară, multe companii își susțin activitatea din încasări și din amânarea plăților către furnizori.

În perioade de creștere, acest mecanism poate funcționa atât timp cât banii circulă între companii și facturile sunt achitate la scadență. Când consumul scade, încasările se reduc, iar întârzierile la plată se înmulțesc, același mecanism poate amplifica dificultățile financiare.

O firmă poate avea comenzi și clienți, dar să nu mai dispună de suficienți bani pentru salarii, furnizori, rate sau taxe. Dacă un client important nu își achită datoriile, compania care așteaptă banii poate ajunge să întârzie propriile plăți. În acest fel, dificultățile se transmit de la o firmă la alta, inclusiv către companii care, în alte condiții, ar putea continua să funcționeze.

Datele prezentate în analiză indică și o creștere a ratei creditelor neperformante în cazul companiilor nefinanciare, până la 5,6%, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul de acum un an. Acesta este un alt semnal al presiunilor financiare cu care se confruntă mediul de afaceri.