Rusia, cel mai mare perdant după semnarea noului acord încheiat de Cipru cu UE şi FMI
0
Acordul final de aistenţă financiară internaţională a Ciprului a evitat eliminarea din zona euro a ţării, însă presupune impozitarea depozitelor nesecurizate de peste 100.000 de euro ale celui de-al doilea cel mai mare grup bancar, iar cei mai afectaţi ar putea fi deponenţii ruşi, în condiţiile în care estimările specialiştilor vorbesc despre aproximativ 40% din depozitele băncilor cipriote care aparţin ruşilor.
Relaţia dintre Cipru şi Rusia nu va fi
afectată de consecinţele împrumutului de
urgenţă al Ciprului din partea partenerilor săi europeni, a susţinut Michael
Sarris, ministrul cipriot al Finanţelor. Cu toate acestea, una dintre condiţiile
planului de salvare vizează supraimpozitarea depozitelor de peste 100.000 de
euro cu până la 40%, informează CNBC.
„Sunt de părere că ruşii vor fi dezamăgiţi de această turnură a evenimentelor, desigur. Au avut o istorie şi un parteneriat lungi şi mulţumitoare (cu băncile cipriote), iar acest anunţ a suprins, deşi este cert că au existat multe zvonuri”, a declarat luni Sarris, în timp ce se afla la Bruxelles.
Până la 40 de procente din depozitele băncilor cipriote aparţin ruşilor, valorând în total aproximativ 25 de miliarde de euro, potrivit agenţiei de rating Moody's, în timp ce numărul estimativ al ruşilor care locuiesc pe insulă se ridică la 40.000 de rezidenţi. Cipru riscă esă piardă banii de provenienţă rusă, într-un exod al capitalului fără ropecendent.
Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, a cerut cabinetului său de guvernare să negocieze restrucuturarea împrumutului acordat Ciprului în 2011, în valoare de 2,5 miliarde de dolari, potrivit purtătorului său de cuvânt, potrivit CNBC.
„Este o greşeală să ne gândim că (ruşii) sunt o clasă foarte specială de oameni bogaţi (care au bani în băncile cipriote). Ruşii au proprii avocaţi, contabili sau membri ai familiei în Cipru, aşa încât relaţia noastră poate rezista unui asemenea şoc”, a explicat Sarris.
Cipru a cerut Rusiei săptămâna trecută o extindere de cinci ani a actualului împrumut, care ajunge la scadenţă în 2016, precum şi o reducere a ratei dobânzii de la 4,5% la 2,5%. De asemenea, a căutat ajutor la ruşi după ce planul oferit de Uniunea Europeană a fost respins de votul parlamentarilor. Cu toate acestea, ministrul cipriot s-a întors acasă fără niciun rezultat, la finalul a două zile de negocieri intense.
Se încarcă comentariile...
