România vrea renegocierea PNRR pentru a evita pierderea de fonduri europene

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a anunţat că Guvernul a aprobat, în cadrul şedinţei de joi, continuarea procesului de renegociere a Planului Naţionale de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene FOTO: Guvernul României

 Marcel Boloș a explicat că obiectivul principal pentru această modificare este ca grantul de 13,1 miliarde de euro să fie absorbit fără penalităţi. El a adăugat că acest lucru înseamnă că obiectivele de investiţii sunt realizate şi implementate până la 31 august 2026.

”Astăzi, în cadrul şedinţei de guvern, a fost aprobat Memorandumul prin care Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene este mandatat să continue procesul de renegociere şi modificare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Aceasta înseamnă că activitatea care a fost începută pe timpul Guvernului Ciolacu are aprobarea necesară pentru a fi continuată şi pentru a duce la bun sfârşit modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă prin renegociere cu Comisia Europeană”, a declarat Marcel Boloş, joi, la finalul şedinţei de Guvern, scrie News.

El a precizat de ce este importantă modificarea PNRR.

”De ce este important să continuăm modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă? Pentru ca să avem timpul fizic necesar până la 31 august 2026 să ducem la bun sfârşit modificările care vor fi negociate şi aprobate de către Comisia Europeană, iar în cadrul acestor modificări obiectivul principal pe care îl urmărim este ca grantul în valoare de 13,1 miliarde euro să îl absorbim în întregime fără penalităţi. Aceasta înseamnă că ne asigurăm că obiectivele de investiţii sunt realizate şi implementate până pe 31 august 2026”, a mai transmis Marcel Boloş.

El a adăugat că în cadrul bugetului PNRR avem şi componenta de împrumut.

”De asemenea avem în cadrul bugetului alocat PNRR în valoare de 28,1 miliarde euro, avem şi componenta de împrumut. Ştim cu toţii că această componentă de împrumut are o valoare de 14,9 miliarde euro şi prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă din bugetul de 28,1 miliarde euro ne implementăm obiective de investiţii din diverse domenii transport, infrastructură locală educaţie, sănătate, obiective de investiţii în număr de 113. De aceea pentru a ne proteja şi pentru a proteja interesul financiar al României este nevoie ca demersul să fie dus la bun sfârşit”, a explicat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

El a mai anunţat că cererea de plată numărul 3 urmează să fie încasată parţial la sfârşitul lunii mai.

”Până acum am încasat 9,2 miliarde euro din prefinanţare şi cele două cereri de plată, că cererea de plată numărul 3 parţial urmează să fie încasată la sfârşitul lunii mai în valoare de 1,3 miliarde euro. Şi de asemenea foarte important, la sfârşitul lunii aprilie am depus aplicaţii de plată din politica de coeziune, care este cea-a doua sursă de finanţare a României, politica de coeziune cu bugetul de 44 de miliarde de euro, am depus aplicaţii de plată în valoare de 1,8 miliarde de euro”, a mai precizat Boloş.

Acesta anunţă că România va propune devansarea a 55 de jaloane şi ţinte.

”De asemenea este foarte important la renegociere partea de restructurare a cererilor de plată şi propunerea noastră va fi ca pentru cererea de plată numărul patru să devansăm un număr de 55 de jaloane şi ţinte care deja sunt îndeplinite şi odată cu aceasta să creştem valoarea cererii de plată care, după cum ştim iniţial era de 2,7 miliarde euro, să creştem cu 3 miliarde de euro valoarea bugetului acesteia, astfel încât în final, când depunem cererea de plată numărul patru, ca orizont de timp după modificarea PNRR, sfârşit de luna iunie, început de luna iulie, valoarea acestea să ajungă în jur de 5,7 miliarde de euro. Totodată ştim că anumite obiective de investiţii au avut un progres fizic şi financiar destul de scăzut. Încercăm să le înlocuim cu obiective de investiţii care corespund obiectivelor Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi au fost finanţate din surse ale bugetului de stat, deci cu alte cuvinte sunt investiţii compatibile cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, a mai declarat Boloş.