România poate deveni furnizor regional de kerosen pentru a acoperi deficitul Europei. Directorul AEI: „O problemă de voință”

Deficitul de kerosen la nivelul Uniunii Europene, pe fondul dependenţei de importuri şi al dezechilibrelor din lanţul de aprovizionare, deschide o oportunitate strategică pentru România de a deveni un furnizor regional.

Alimentare cu kerosen FOTO: Arhivă

„După ce România a irosit oportunitatea strategică de a conta real la masa deciziilor europene, autoanulându-şi rolul energetic în cadrul Uniunii Europene şi reducându-se la statutul de simplu exportator de gaze din Marea Neagră, asistăm la repetarea aceluiaşi tipar. Criza generată de Războiul din Golf a creat o nouă oportunitate strategică - diminuarea deficitului de kerosen la nivel european - însă România pare din nou incapabilă să gândească şi să acţioneze în logica interesului strategic, riscând să rateze încă o şansă majoră”, apreciază Dumitru Chisășiță, președintele Asociației Energia Inteligentă într-o analiză pe blogul Asociației.

Strategia prezentată recent de Ministerul Energiei, de a creşte exclusiv producţia de motorină pentru piaţa internă prin rafinarea ţiţeiului din import, poate părea justificată în contextul unei crize sau al unui risc iminent privind aprovizionarea cu combustibili.

„Europa nu are o criză de petrol. Are o criză de kerosen rafinat în locul greşit. România poate face ceva valoros”

În condiţiile în care autorităţile susţin că un astfel de scenariu nu există, această abordare pare limitată, relevă analiza de specialitate.

„Dintr-o perspectivă economică şi strategică, ar fi mai oportună o orientare către producţia de kerosen (combustibil de aviaţie) destinată pieţei Uniunii Europene, concomitent cu creşterea cantităţii de motorină produsă pentru piaţa internă - un echilibru care depinde, desigur, de capacităţile tehnologice ale rafinăriilor din România”, consideră Chisăliţă.

Totodată, o astfel de strategie ar trebui să fie însoţită de un demers mai amplu de poziţionare a României la nivelul Uniunii Europene, ca un pilon relevant în arhitectura de securitate energetică a regiunii, a adăugat acesta.

„Europa nu are o criză de petrol. Are o criză de kerosen rafinat în locul greşit. România nu poate salva Europa. Dar poate face ceva mai valoros: să devină nodul care ţine în viaţă sud-estul continentului. Dacă România nu o face, nu este o problemă de resurse, ci de voinţă. Şi, din nou, cel mai probabil va fi trecută la capitolul clasic: România a fost acolo, dar nu a contat”, a adăugat specialistul.

Europa mai are kerosen doar pentru șase săptămâni

Directorul Agenției Internaționale pentru Energie a avertizat recent că Europa mai are doar câteva săptămâni de combustibil pentru avioane, în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz. Situația ar putea duce la scumpiri generalizate și chiar la anularea unor zboruri.

Avertismentul vine în contextul tensiunilor generate de blocarea transporturilor de petrol și gaze prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. În acest cadru, directorul executiv al International Energy Agency, Fatih Birol, a descris situația actuală drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”.

Potrivit acestuia, întreruperea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz riscă să genereze un lanț de efecte economice severe, care se vor amplifica în timp.

„Cu cât durează mai mult, cu atât va fi mai rău pentru creșterea economică și pentru inflația din întreaga lume”, a avertizat el, sugerând că efectele imediate vor fi resimțite în principal prin scumpiri semnificative.