România plătește cu aproape 27% mai mult pentru dobânzi. Cum se răsfrânge creșterea asupra populației

Cheltuielile României cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei în perioada ianuarie–septembrie 2026, față de aproximativ 39,94 miliarde de lei în aceleași luni din 2025. Diferența de 10,69 miliarde de lei înseamnă o creștere de aproape 27%, potrivit datelor Ministerului Finanțelor prezentate de Adevărul Financiar.

Foto: Shutterstock

Factura dobânzilor a crescut chiar dacă deficitul bugetar s-a redus. În primele nouă luni din 2026, diferența dintre cheltuielile și veniturile statului a fost de 78,30 miliarde de lei, echivalentul a 3,81% din PIB. În perioada similară din 2025, deficitul se ridica la 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB, arată aceeași sursă.

De ce un deficit mai mic nu reduce imediat dobânzile

Deficitul măsoară dezechilibrul bugetar dintr-o anumită perioadă, în timp ce datoria publică reflectă împrumuturile acumulate. Reducerea deficitului nu elimină, așadar, costurile finanțărilor contractate în anii anteriori. În plus, împrumuturile ajunse la scadență pot necesita refinanțare la dobânzile disponibile pe piață.

Cristian Păun, profesor de economie la Academia de Studii Economice din București, a explicat pentru Adevărul Financiar că majorarea cheltuielilor are două cauze principale: creșterea datoriei publice și costul ridicat al împrumuturilor din ultimii ani. Deficitele repetate au obligat statul să caute finanțare atât pentru cheltuielile curente, cât și pentru datoriile scadente.

Presiune pe buget și pe finanțarea economiei

Plata dobânzilor este distinctă de rambursarea sumelor împrumutate. Creșterea acestor costuri obligă statul să găsească venituri sau finanțare suplimentare dacă vrea să mențină celelalte cheltuieli. Potrivit publicației, investițiile publice au totalizat 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, iar dobânzile au reprezentat aproape jumătate din această valoare.

Presiunea se poate transmite și către firme și populație. În explicația oferită de Cristian Păun, randamentele titlurilor de stat influențează costurile finanțării din economie, iar băncile și investitorii pot prefera să împrumute statul. Creditele mai scumpe pot determina companiile să amâne investiții și pot influența deciziile de împrumut ale gospodăriilor.

Ce ar putea tempera costurile împrumuturilor

Economistul indică reducerea în continuare a deficitului, un control mai strict al cheltuielilor și o colectare mai eficientă a veniturilor, fără sacrificarea investițiilor productive. Stabilitatea fiscală, politicile previzibile și utilizarea fondurilor europene pentru investiții ar putea reduce nevoia de împrumuturi scumpe.

Chiar dacă România ar obține finanțări mai ieftine în 2027, efectul asupra facturii totale a dobânzilor nu ar fi neapărat imediat. Costurile împrumuturilor existente continuă să fie plătite, iar avantajele unor dobânzi mai mici se transmit treptat, pe măsură ce datoriile vechi sunt rambursate sau refinanțate, explică analiza publicată de Adevărul Financiar.

Citește articolul integral pe Adevărul Financiar.