România, Grecia şi Bulgaria vor să construiască o infrastructură regională de gaze, după ce Rusia a renunţat la South Stream
0
România, Grecia şi Bulgaria vor colabora pentru dezvoltarea unei infrastructuri regionale de gaze de gaze naturale, cele trei state semnând astăzi un acord în acest sens.
Acordul de cooperare a fost semnat la Bruxelles de către miniştrii Energiei din cele trei state. Acordul vine după ce gigantul rus Gazprom a redus livrările de mai multe ori în acest an, atât către România, cât şi către mai multe state din zonă, precum Polonia, Slovacia sau Ungaria.
În februarie 2011, Consiliul European a decis ca fiecare stat membru al Uniunii Europene să aibă cel puţin două surse de gaze naturale şi electricitate până în 2014, pentru a contracara eventuale opriri ale livrărilor din Federaţia Rusă.
România nu are încă o conexiune a reţelei de gaze cu Bulgaria, deşi există de mai mulţi ani un proiect de construcţie a unei conducte între Giurgiu şi Ruse. Conducta de gaze, investiţie de circa 24 milioane euro, ar urma să fie finalizată până în 2016.
Sistemul de gaze al României este conectat cu cel al Ungaria şi al Republicii Moldova, însă eventuale opriri ale importurilor din Rusia nu ar putea fi compensate prin aceste două ţevi, întrucât din Ungaria se importă cantităţi nesemnificative de gaze, iar conducta cu Republica Moldova este destinată exporturilor.
România importă gaze din Rusia via Ucraina, prin două conducte, una care intră în ţară pe la Medieşul Aurit, în judeţul Satu Mare, şi un gazoduct care traversează Dobrogea, pe ruta Isaccea-Negru Vodă.
Independenţă energetică din 2019, cu gazele din Marea Neagră
Ţara noastră estimează că va deveni independentă din punct de vedere energetic din 2019-2020, când sunt programate să intre în producţie zăcămintele din Marea Neagră. Exxon şi Petrom au anunţat în 2012 o potenţială descoperire a unui zăcământ de 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, însă mai multe prospecţiuni sunt necesare.
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat recent că Rusia renunţă la construirea gazoductului South Stream, din cauza opoziţiei Bulgariei, ca urmare a presiunilor făcute de Comisia Europană. Potrivit legislaţiei comunitare, gazoductul nu respectă separarea activităţilor între producţie şi transport, Gazprom fiind atât furnizorul de gaze, cât şi principalul acţionar al gazoductului.
Ulterior, Gazprom a anunţat că va construi o conductă tot de 63 de miliarde de metri cubi de gaze către Turcia, împreună cu grupul BOTAS, urmând ca gazele să ajungă la un hub din apropierea graniţei cu Grecia. Rusia doreşte, astfel, "să pedepsească" Bulgaria, ocolind-o, dar furnizând în continuare gaze în Balcani. Ucraina îşi va pierde importanţa ca rută de tranzit, aceasta fiind înlocuită în viitor de către Turcia.
Slovacia are o rută alternativă
Slovacia a lansat, în urmă cu două săptămâni, ideea construcţiei unei noi rute de transport al gazelor naturale către Sud-Estul Europei, ca alternativă la South Stream.
Denumit Eastring, proiectul ar avea o capacitate anuală de transport de până la 20 miliarde de metri cubi şi va conecta sistemul de gazoducte al Slovaciei cu conducta Soyuz din Ucraina, actualmente subutilizată, şi apoi ar intraîn România. De aici, ar trebui realizată o conductă care să se cupleze la gazoductul Isaccea-Negru Vodă.
Gazele care ar urma să fie transportate prin Eastring ar proveni din vestul Europei, traversând Slovacia, România şi Bulgaria. Eastring ar avea o lungime de 570 de kilometri, iar investiţia s-ar ridica la 750 milioane de euro.
România a susţinut, până în 2012, construcţia gazoductului Nabucco, văzut ca mijloc de diminuare a dependenţei de importurile de gaze ruseşti. Nabucco a fost însă abandonat însă în vara anului 2012, din cauză că nu a reuşit să îşi asigure furnizori de gaze.
Mai puteţi citi:
[<a href="//storify.com/phradamon666/south-stream-2" target="_blank">View the story "South Stream" on Storify</a>]
Se încarcă comentariile...
