Ruleta rusească: Moscova ar renunţa la gazoductul South Stream dacă Uniunea Europeană crede că tranzitul de gaze naturale prin Ucraina este sigur

Rusia ar putea renunţa la construcţia gazoductului South Stream, care este programat să traverseze Marea Neagră şi să alimenteze statele sud-estul Europei, dacă Uniunea Europeană consideră că nu există niciun risc în privinţa tranzitului din Ucraina, a declarat Alexei Ulyukaiev, ministrul rus al Dezvoltării Economice.

„South Stream este un mod de a elimina riscul de tranzit pentru consumatorii europeni, dacă aceştia cer scăderea riscurilor atunci vom construi South Stream, iar dacă nu există cerere, atunci nu o vom construi“, a spus, miercuri, Ulyukayev ziariştilor, în Germania.

El a adăugat că statele care nu sunt îngrijorate de riscurile asociate cu siguranţa livrărilor de gaze naturale via Ucraina „ar trebui să preia aceste riscuri asupra lor“.

Declaraţia ministrului rus vine la doar două zile după ce Alexander Gladkov, şeful departamentului pentru producţia şi transportul gazelor şi ţiţeiului din cadrul Ministerului Energiei, că lucrările de construcţie ale South Stream continuă conform planului.

„Lucrările continuă conform planului iar perspectivele conductei nu sunt rele, avem acorduri cu Serbia şi cu alte ţări“, a precizat Alexander Gladkov.

Negarea negării

Mai mult, Vladimir Markov, directorul departamentului de relaţii generale din cadrul grupului Gazprom, declara şi el zilele trecute că operaţiunile pentru amplasarea ţevilor în Marea Neagră urmează să demareze în data de 15 decembrie, dar că această dată nu este definitivă. „Am amânat construcţia cu o lună dar cred că vom începe la data de 15 decembrie“, a spus Markov. În pofida amânării, acesta susţine că proiectul South Stream avansează conform planului. „Construcţia South Stream avansează fără întrerupere. Calendarul este respectat iar conducta va fi construită la timp“, a spus Markov.

Secţiunea offshore a conductei South Stream va avea o lungime de 931 de kilometri, între oraşul Anapa din Rusia şi portul bulgar Varna via Marea Neagră.

În vară, Comisia Europeană a cerut Bulgariei să înceteze lucrările la gazoductul South Stream, în aşteptarea unei decizii referitoare la conformitatea proiectului cu legislaţia europeană. Executivul european susţine că South Stream nu respectă decizia sa care separă producţia şi furnizarea de transport. Or, Gazprom are şi majoritatea acţiunilor, dar şi „marfa“ care circulă pe ţeavă. 

Ulterior, acelaşi gen de modificare l-a făcut şi Ungaria, care se află sub sancţiuni americane. În fine, Bruxelles-ul a ameninţat voalat şi Serbia, pentru că aceasta continuă colaborarea cu Gazprom.

Gazoductul South Stream trece din Rusia spre Bulgaria, pe sub Marea Neagră. În Bulgaria se va ramifica în două — spre nord, prin Serbia, Croaţia, Ungaria, Slovenia, Austria, şi spre sud, către Grecia şi sudul Italiei. 

Construcţia a început în decembrie 2012, primele livrări spre Europa fiind programate pentru decembrie 2015. Acţionarii proiectului sunt Gazprom cu 50%, Eni (Italia), cu 20%, Wintershall Holding (Germania) şi EDF (Franţa) cu câte 15%. 

Gazprom a înfiinţat deja companii mixte cu societăţi din Austria, Bulgaria, Croaţia, Slovenia, Grecia, Ungaria şi Serbia.

Blufuri ruseşti

Afirmaţia lui Ulyukayev vine în contextul în care oficialii ruşi au mai făcut astfel de declaraţii într-o parte, Moscova urmărind, de fapt, să capete avantaje în altă parte.

Astfel, săptămânile trecute, Rusia negocia cu China, la summitul APEC de la Beijing, un nou contract de gaze naturale, de 30 de miliarde de metri cubi pe an, pe lângă cel semnat în luna mai. Numai că atunci, Alexei Miller, directorul general al Gazprom afirma că Japonia a invitat Gazprom să construiască o conductă care să se întindă din insula rusească Sahalin până în cea japoneză Hokkaido şi chiar mai departe, până la Tokyo.

Numai că japonezii habar nu aveau de aşa ceva şi au negat.

Rusia nu urmărea decât să arate chinezilor că are o alternativă şi aşa să capete avantaj la negocierile cu Beijingul.

La fel, în 2009-2010, Rusia „invita“ România să participe la South Stream, dar analiştii au considerat că vizitele din ţara noastră nu erau decât o metodă a Rusiei de a forţa Bulgaria să accepte o serie de concesii cerute de Moscova. Ulterior, Bulgaria a semnat acordul pentru realizarea South Stream pe teritoriul său. La fel, Rusia a semnat acorduri pentru South Stream chiar şi cu Turcia, deşi South Stream nu va trece prin acest stat.

În fine, tot proiectul South Stream a fost considerat de către analistul american Vladimir Socor de la Jamestown Foundation drept o ameninţare la adresa Ucrainei. Socor scria în 2010 că Vladimir Putin semna acorduri pentru o conductă fără şanse şi că adevarata ţintă a Rusiei este Naftogaz, compania ucraineană care gestionează sistemul de conducte de tranzit.

În mandatul preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, un prorus declarat, a existat chiar şi un plan de fuziune a Gazprom cu Naftogaz, dar care a căzut după ce Kievul a cerut 50% din noua companie.

Mai puteţi citi: