România avea cele mai ieftine alimente și băuturi nealcoolice din UE în 2023. La ce am mai înregistrat cele mai mici prețuri
0În 2023, România avea cele mai mici prețuri din UE la alimente și băuturi nealcoolice, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Potrivit statisticilor, Bulgaria a înregistrat cele mai mici prețuri la restul categoriilor.

România era în 2023 cel mai ieftin stat din UE pentru grupa „Alimente şi băuturi nealcoolice" (75%), urmată de Polonia şi Slovacia (82%), în timp ce la polul opus se afla Luxemburg (peste 25%) şi Danemarca (123%).
Bulgaria, cele mai ieftine prețuri la Băuturi alcoolice și tutun
În anul 2023, pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final se plătesc 100 de euro la nivelul UE, iar la cele două extreme, 145 euro în Danemarca, respectiv 59 euro în Bulgaria. În România, se plăteau 61 de eruo.
Cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final al gospodăriilor populaţiei, în cadrul statelor-membre, a fost înregistrat în Bulgaria, fiind cu 41% mai mic decât media UE, urmată de România (39% sub media UE), mai scrie INS; care citează datele Eurostat.
De partea cealaltă, Danemarca a înregistrat cele mai mari costuri la nivelul consumului final al gospodăriilor populaţiei, cu peste 45% față de media UE, urmată de Irlanda (37%), Luxemburg (34%) și Finlanda (24%).
La categoria „Băuturi alcoolice și tutun”, în timp ce România se situa la 86%, Bulgaria avea cel mai scăzut nivel (69%), iar Irlanda se afla la polul opus, cu peste 108% față de media UE.
Bulgaria a înregistrat cel mai scăzut nivel și la „Îmbrăcăminte și încălțăminte” (sub 18% față de media UE), iar România s-a încadrat la 92% (sub 8% față de media UE). Și aici, Danemarca a fost cea mai scumpă, cu peste 30% față de media UE.
La categoria, „Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili", Bulgaria înregistrase doar 38%, iar România 49%. Danemarca însă a înregistrat prețuri la întreținerea locuinței de peste 89% față de media UE.
România, cele mai mici prețuri la articole de mobilier și la recreere și cultură
România are cel mai scăzut nivel al preţurilor dintre ţările UE, pentru grupa "Articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţei" (72%), urmată de Bulgaria (74%). De partea opusă se află Danemarca, cu peste 25% față de media UE.
La grupa „Transport”, în timp ce România se afla la 71%, Bulgaria a ocupat și aici locul pentru cel mai mic cost, sub 29% față de media UE. În Danemarca, costurile în ce privește Transportul erau în 2023 cu 26% mai mari față de media UE.
La serviciile de cazare și restaurante, Bulgaria a înregistrat 52%, în timp ce România se afla la 65%. De partea cealaltă, Danemarca depășea media UE cu peste 52%.
La recreere și cultură, România avea cel mai scăzut nivel, de 64% (sub 36% față de media UE), urmată de Polonia (66%). Danemarca a înregistrat aici 137%.
La indicele de volum al PIB/cap de locuitor, România înregistrează o valoare, calculată pe baza PPC, care o situează la nivelul de 78% faţă de media UE, urmată de Polonia şi Ungaria cu 77%. Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2023, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 36% sub media UE, iar cel mai ridicat nivel a fost consemnat de Luxemburg, acesta depăşind media UE cu 137%.
Programul European de Comparare (PEC) a fost iniţiat în anii 1970 ca parte componentă a Programului Internaţional de Comparare (PIC) şi are ca obiectiv compararea în termeni reali a produsului intern brut (PIB) - nivel şi structură.
„Pentru a realiza comparaţii ale produsului intern brut, ale componentelor PIB-ului şi ale nivelurilor preţurilor, pe total Uniune Europeană şi pentru fiecare stat membru, sunt calculate parităţile puterii de cumpărare (PPC), indicatori care elimină efectele diferenţelor de nivel al preţurilor dintre ţări. Astfel, când datele statelor membre referitoare la componentele PIB-ului sunt convertite într-o monedă comună utilizând PPC, atunci aceste date sunt evaluate la acelaşi nivel de preţ şi reflectă doar diferenţele de volum de mărfuri şi servicii achiziţionate de către ţările comparate.
La Programul European de Comparare (PEC) participă statele membre ale Uniunii Europene (UE), ţările membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (Islanda, Norvegia şi Elveţia), ţările candidate (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Turcia). Rezultatele PEC sunt calculate şi diseminate de către Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (Eurostat) de două ori pe an, în lunile iunie şi decembrie", precizează INS.
Datele privind puterea de cumpărare în România în raport cu ţările Uniunii Europene au fost calculate de Eurostat în luna decembrie 2024, atât pe baza preţurilor de consum colectate de ţările participante pentru un nomenclator comun de mărfuri şi servicii comparabile, selectate ca reprezentative pentru modelele de consum din cele 36 de ţări europene, cât şi pe baza datelor privind elementele de cheltuieli ale PIB şi a altor informaţii de bază transmise conform Regulamentului (CE) nr. 1445/2007.