Războiul din Strâmtoarea Ormuz lovește cel mai puternic firmele mici. Avertismentul ONU privind efectele asupra comerțului mondial

Perturbările traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz afectează în mod disproporționat întreprinderile mici și mijlocii și riscă să le împingă în afara lanțurilor globale de aprovizionare, ceea ce ar putea duce la o concentrare mai mare a activității economice și la reducerea rezilienței comerțului internațional, avertizează Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD).

Războiul din Strâmtoarea Ormuz lovește cel mai puternic firmele mici Foto: NASA

Potrivit unei analize publicate marți de UNCTAD, perturbările comerciale afectează toate companiile, însă firmele mari dispun, în general, de mai multe posibilități pentru a distribui riscurile între furnizori, piețe și surse de finanțare, în timp ce întreprinderile mici au acces mai limitat la capital și o capacitate mai redusă de a absorbi creșterea costurilor și întârzierile din lanțurile de aprovizionare.

Strâmtoarea Ormuz este unul dintre cele mai importante puncte de tranzit pentru comerțul mondial, iar perturbarea traficului prin această zonă a afectat transporturile de energie și alte mărfuri, majorând costurile și riscurile pentru companiile care depind de transportul maritim și de aprovizionarea internațională, punctează Reuters.

Firmele mici au mai puține resurse pentru a absorbi șocul

UNCTAD arată că firmele mari pot distribui mai ușor efectele unor perturbări prin diversificarea furnizorilor, utilizarea mai multor piețe și accesul la surse diferite de finanțare. Pentru întreprinderile mici și mijlocii, o perioadă prelungită de costuri ridicate poate avea efecte mult mai severe asupra activității, în condițiile în care acestea dispun de rezerve financiare mai reduse și sunt mai dependente de un număr limitat de furnizori și clienți.

Potrivit UNCTAD, întreprinderile mici și mijlocii reprezintă aproximativ 90% dintre companiile din întreaga lume și sunt responsabile pentru circa 70% din ocuparea forței de muncă și aproximativ jumătate din PIB-ul mondial.

În aceste condiții, dificultățile întâmpinate de firmele mici nu rămân limitate la nivelul individual al companiilor, deoarece ieșirea acestora din lanțurile de aprovizionare poate afecta diversitatea furnizorilor și poate crește dependența comerțului mondial de un număr mai mic de companii.

Costurile cresc pe mai multe canale

Perturbările din Strâmtoarea Ormuz se transmit către companii prin costurile energiei, transportului și asigurărilor, dar și prin accesul la finanțare, iar firmele cu resurse financiare limitate sunt cele care au cele mai puține posibilități de a absorbi aceste creșteri.

UNCTAD avertizează că efectele nu se limitează la perioada în care transporturile sunt perturbate, deoarece companiile care își pierd furnizorii, clienții sau poziția în anumite lanțuri de aprovizionare pot întâmpina dificultăți și după normalizarea traficului.

Agenția ONU atrage astfel atenția asupra unui posibil efect de excludere, prin care firmele mici și mijlocii ar putea fi eliminate din anumite lanțuri globale de aprovizionare, în timp ce companiile mai mari își consolidează poziția.

Petrolul rămâne sub presiune

Perturbările din regiune se reflectă și în piețele energetice. Brent, principala referință internațională pentru petrol, se apropia marți de pragul de 100 de dolari pe baril, pe fondul reducerii exporturilor din Orientul Mijlociu și al intensificării tensiunilor din regiune.

Cu toate acestea, prețul petrolului nu a depășit încă pragul de 100 de dolari pe baril, în condițiile în care o parte din fluxurile prin Strâmtoarea Ormuz continuă, producătorii din Golf folosesc rute și porturi alternative, iar producția unor state din afara OPEC a crescut.

Strâmtoarea transportă în mod normal o parte importantă a comerțului mondial cu petrol, precum și volume semnificative de gaze naturale lichefiate și îngrășăminte, ceea ce face ca orice perturbare prelungită să aibă efecte asupra mai multor sectoare economice.

UNCTAD avertizează că, în cazul în care perturbările continuă, costurile mai mari și dificultățile de aprovizionare pot afecta în primul rând companiile care dispun de cele mai puține resurse pentru a face față unui șoc prelungit, iar consecința poate fi o economie mondială cu mai puțini furnizori și cu lanțuri comerciale mai concentrate.