Raport. Salariile bugetarilor sunt egale cu cele din alte state UE. În ce condiții

Raportul privind salarizarea din sectorul public prezentat joi de Blocul Național Sindical arată că România alocă salariilor b ugetarilor același procent din PIB ca și celelalte state UE, doar că la noi colectarea nu este la fel de eficientă.

Ca pondere în PIB, salariile bugetarilor sunt la fel ca în alte state UE

„Încă de la început facem precizarea că, din punct de vedere al cheltuielilor de personal ca pondere în PIB, ceea ce alocă România este similar cu alte state din Uniunea Europeană (9% din PIB pentru cheltuielile salariale cu sectorul bugetar), dar din punct de vedere al ponderii în total cheltuieli bugetare suntem mult peste media Uniunii Europene în privința ponderii alocate salarizării sectorului public (în detrimentul altor cheltuieli cu valoare adăugată, precum investiții). Simplu spus: pentru salarizarea sectorului public, România alocă la fel ca alte state din Uniunea Europeană (9% din PIB), doar că nu are din ce raportat la ce încasează prin buget”, scrie BNS în raport.

Datoria publică de peste 50% ne obligă la înghețarea salariilor bugetarilor

Potrivit raportului, în condițiile în care legislația din România prevede că în cazul depășirii pragului de 50% din PIB datorie publică, cheltuielile cu salariile îngheață (conform celor mai recente date comunicate, nivelul datoriei publice în România a depășit deja 52,7% din PIB, fiind necesară modificarea legislației în sensul derogării de la regulă pentru 2024) și în condițiile în care PBSN estimează că nivelul datoriei publice va reveni sub nivelul de 50% din PIB în 2038, sunt necesare fie:

• Modificări substanțiale și de durată, în sensul reducerii mai abrupte a nivelului cheltuielilor cu salariile din sectorul public;

• O creștere economică accelerată (nu se întrevăd sursele pentru 2025);

• O restructurare semnificativă în sectorul public, astfel încât, personalul rămas să nu fie pus în situația de a avea salariile înghețate și prin urmare diminuate de inflație pentru un orizont cel puțin mediu de timp. 

E nevoie de o mai bună colectare a TVA și reducerea cheltuielilor autorităților locale

Ca și concluzie generală, România are atât pârghiile cât și resursele pentru a ajusta cheltuielile de personal din sectorul public (atât spre o ajustare în jos a ponderii lor raportată la PIB, la venituri totale, la cheltuieli totale) deci valoric, cât și cantitativ (ca număr de personal bugetar, acesta părând excesiv în actualele condiții economice). O poate face gradual, prin implementarea unei noi legi a salarizării în sistemul public (din estimările noastre în acest moment suntem la mai puțin de 33% în ceea ce privește progresul pentru realizarea și implementarea ei) și fără a crea distorsiuni majore în economie, întrucât există deja posibilitatea ajustării cheltuielilor alocate autorităților publice locale, dacă o astfel de lege (în principal prin consolidarea și limitarea sporurilor) este finalizată în termen rezonabil.

O altă resursă pentru gradualizarea implementării este colectarea mai bună la buget (golul de TVA din România este de peste 7 ori mai mare decât media Uniunii Europene). Însă, pentru a crea o salarizare predictibilă, sustenabilă și de durată, în primul rând este necesară o îmbunătățire a guvernanței publice, care ar trebui să înceapă prin eficientizarea încasărilor fiscale (nu majorarea impozitelor ci colectarea celor care deja există dar ,,rămân în alte buzunare’’) și prin legiferarea modalităților de a netezi excesele de salarizare în ceea ce privește autoritățile publice locale.

Salarizarea sectorului public din România este excesivă

În opinia BNS, pe termen mediu, factura salarială ar trebui să tindă de la 9,3% din PIB în prezent spre 8% pe termen mediu, urmând ca pe măsură ce guvernanța publică din România (capacitatea administrativă) se întărește, să se declanșeze un ciclu real de creștere economică pentru România, care să creeze venituri suficiente pentru revenirea pe termen lung la procentul mediu din Uniunea Europeană alocat cheltuielilor publice (9% din PIB).

În ansamblu, prezentul studiu arată că salarizarea sectorului public din România în prezent este excesivă pe anumite componente (și în ansamblul ei) și în mod cert, nesustenabilă.

În studiu BNS arată că, dacă până la nivelul anului 2015 (cel mai echilibrat din punct de vedere macro-economic, moment din care a demarat un nou ciclu de dezechilibre pe termen lung), salariul mediu brut din sectorul public era aproximativ același cu cel din sectorul privat (așa cum arată graficul), din 2015, acesta a fost permanent și consistent peste nivelul salariului mediu din sectorul privat, în toți cei 10 ani analizați.