Proiect: Cumulul salariilor va fi interzis pentru bugetari, nu și pensia cu salariul. Sunt și excepții
0Un proiect de act normativ înregistrat vineri la Senat propune interzicerea deținerii mai multor funcții în instituții și companii finanțate din bugetul de stat, existând însă și excepții pentru demnitari.
Proiectul, depus vineri 27 septembrie la Senat de mai mulți parlamentari PSD, interzice încheierea mai multor contracte individuale de muncă sau rapoarte de serviciu de către bugetari, inclusiv angajați ai companiilor de stat. Propunerea legislativă permite însă cumulul pensiei cu salariul și prevede o serie de excepții, dar și cumulul mai multor funcții de către demnitari sau persoane alese în funcții de autoritate publică al căror mandat este stabilit prin constituție.
Propunerea legislativă privind interzicerea cumului de funcții finanțate din bugetul de stat „instituie posibilitatea ca o persoană să fie titluarul a două sau mai multe contracte individuale de muncă, rapoarte de serviciu sau să fie beneficiarul a două sau mai multe acte de numire în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale șoi societăților comerciale la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorialp, în condițiile în care acestea sunt retribuite prin indemnizații sau salarii de la bugetul de stat”.
Excepție de la regulă fac inclusiv demnitarii
Nu fac obiectul prezentei legi, fiind exceptate:
- activităţile de orice fel din domeniul privat, unde cumulul de funcţii nu este limitat;
- cumulul de funcţii bugetate de la bugetul de stat cu oricare funcții (în condițiile codului muncii) din domeniul privat (sub condiţia ca doar o singură activitate să fie finanțată de la bugetul de stat);
- interzicerea cumulului pensiei cu salariul;
- persoanele alese în funcţii de autoritate sau demnitate publică, precum şi celor pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituţie;
- personalul didactic de predare din învăţământ pensionat, reîncadrat în condiţiile Legii educaţiei naţionale nr.1/2011;
- personalul din sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale care beneficiază de pensie de urmaș și de pensie de invaliditate gradul III cu drept de muncă;
- asistenții personali şi asistenții personali profesionişti prevăzuţi de Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap;
- persoanele care ocupă funcţii clericale sau funcţii de specialitate artistică;
- persoanele care beneficiază de drepturi de autor în condițiile Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe;
- membrii Academiei Române şi ai academiilor de ramură înființate în baza unor legi speciale;
- personalul de îngrijire angajat prin plata cu ora de către autorităţile locale pentru asigurarea serviciilor comunitare la domiciliul persoanelor vârstnice, potrivit art.8 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011;
asistenții maternali prevăzuţi de Legea nr.272/2004 privind protecția şi promovarea drepturilor copilului.
Se vrea optimizarea veniturilor publice
Nota de fundamentare a actului normativ arată că o astfel de măsură este necesară pentru a se evita conflictului de interese — când o persoană ocupă simultan mai multe funcţii, ar putea apărea situaţii de incompatibilitate sau interese contradictorii.
Un alt motiv invocat de inițiatori este „optimizarea cheltuielilor publice”, prin limitarea numărului de contracte, ceea ce ar putea reduce povara financiară asupra bugetului public, prin evitarea supraîncărcării financiare a instituţiilor sau companiilor de stat.
Un alt motiv invocat de inițiatori este „asigurarea unei mai bune distribuiri a resurselor umane” — limitarea cumulului de funcții permite ca mai multe persoane să ocupe posturi în instituții şi să fie implicate activ în activitatea acestora.. Această restricție s-ar aplica autorităţilor publice centrale şi locale, regiilor autonome, societăţilor naţionale şi comerciale cu capital majoritar de stat, şi ar fi relevantă în cazul în care veniturile persoanelor respective provin din bugetul de stat, fie sub forma indemnizaţiilor, fie sub forma salariilor.
Se încarcă comentariile...
