Promisiuni de pensii dublate, greu de susţinut

Guvernul promite pensii dublate, prin noua lege a pensiilor, însă abia în anul 2021, PSD condiţionând astfel majorările de realegerea sa la alegerile parlamentare din 2020. Specialiştii avertizează însă că banii pentru o astfel de creştere nu au de unde să fie scoşi. Vă prezentăm principalele noutăţi aduse de propunerea legislativă.

Guvernul a publicat joi seară noua lege a pensiilor, care deocamdată aduce doar o majorare a punctului de pensie. Legea ar trebui să intre în vigoare abia în septembrie 2021, când se va face o recalculare, iar pensiile vor ajunge să fie dublate, au promis atât preşedintele PSD Liviu Dragnea, cât şi ministrul Muncii Lia Olguţa Vasilescu. Însă legea vine cu o majorare puternică a cheltuielilor cu pensiile, despre care specialiştii spun că nu ni le vom permite.

Cheltuielile cu pensiile, la bugetul asigurărilor sociale de stat, vor creşte cu 11% în 2019, dacă noua lege a pensiilor va intra în vigoare în forma actuală, conform datelor din proiect. Astfel, de la 60,7 miliarde lei în acest an, vor ajunge la 67,4 miliarde lei în 2019. Un avans mult mai mare va fi înregistrat în 2020, urmând a urca la 83,8 miliarde lei, reprezentând un plus de 38%, comparativ cu cheltuielile din acest an. În 2021 cifra va sări de 100 miliarde, ajungând la 115,7 miliarde lei, iar în 2022 – 140,02 miliarde lei, adică un avans faţă de 2018 de 130%.

Ne vom permite?

Specialiştii sunt sceptici cu privire la aceste majorări, spunând că bugetul asigurărilor sociale nu are cum să suporte astfel de creşteri de pensii, iar Guvernul nu spune de unde va lua banii pentru a le plăti.

Au mai crescut vreodată pensiile trei ani la rând cu 25% în fiecare an? Nu este nicio şansă ca PIB-ul să crească cu atât în termeni nominali. Nici măcar China nu creşte cu atât. Ionuţ Dumitru preşedintele Consiliului Fiscal

Să dublezi cheltuielile cu pensiile în 3 ani de zile este nesustenabil după orice definiţie, iar economia nu are cum să crească într-atât încât să susţină o astfel de dinamică, a declarat pentru „Adevărul” Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. „Practic, până în 2021 cheltuiala cu pensiile s-ar dubla, ceea ce ne arată că avem o creştere foarte mare anuală, în jur de 25%. Orice economist poate să vă spună că este nesustenabil. Nu ai niciun argument logic de natură economică care să susţină un astfel de scenariu ca fiind unul sustenabil pentru buget. Creştere de 25% pe an, în medie, 3-4 ani la rând, este mult prea mult pentru orice buget”, a spus Dumitru. El susţine că legea nu se poate aplica, pentru că nu avem de unde să luăm resursele respective, în contextul în care şi acum avem dificultăţi în plata beneficiilor sociale. „Au mai crescut vreodată pensiile trei ani la rând cu 25% în fiecare an? Ca procent din PIB, cheltuiala cu pensiile va creşte foarte mult, pentru că nu este nicio şansă ca PIB-ul să crească cu atât în termeni nominali. Nici măcar China nu creşte cu atât”, spune el.

Dumitru susţine că, chiar dacă ni s-a spus că scade anul acesta deficitul la bugetul de pensii, sunt doi factori care generează această scădere a deficitului. „Unul este creşterea contribuţiilor, sub aparenta reducere a cotelor. Şi al doilea argument care «a ajutat» reducerea deficitului de la bugetul de asigurări sociale: din ce în ce mai mulţi pensionari au fost mutaţi, scoşi din bugetul de asigurări sociale şi s-au mutat în bugetul de stat. Şi anume pensionarii speciali, care nu mai apar în bugetul de asigurări sociale, ci sunt la Ministerul Apărării, la Ministerul de Interne, SRI, SIE, şi discutăm de o sumă de 9 miliarde de lei anul acesta. Plus că sunt multe alte aspecte de discutat. Sistemul devine din ce în ce mai generos. Adică cu un stagiu de cotizare mai scurt, femeile ies mai devreme la pensie dacă au copii, se adaugă la vechime şi masterul, doctoratul”, mai adaugă specialistul.

Dumitru mai spune că toate ţările din lume încearcă să ia măsuri de reducere a dezechilibrelor financiare în sistemele de asigurări sociale, care înseamnă în esenţă o lungire a perioadei active, eliminarea unor beneficii care existau, în schimb noi ne ducem în direcţia cealaltă.

Orice majorare de pensie se va face pe datorie, pe care o vom plăti tot noi. Nu sunt bani de undeva. Acei bani se vor împrumuta pentru a plăti pensiile. Adrian Codîrlaşu, analist economic

Adrian Codîrlaşu, analist economic, spune că atât timp cât bugetul de pensii este în deficit şi orice majorare de pensie se va face pe datorie. „Sistemul de pensii este deja în deficit. Orice majorare de pensie se va face pe datorie, pe care o vom plăti tot noi. Nu sunt bani de undeva. Acei bani se vor împrumuta pentru a plăti pensiile. Eu văd că devine nesustenabil sistemul public de pensii. Acest episod îmi aduce aminte de episodul din 2008 când tot după o lege similară, care creştea cheltuielile publice, în 2008 era vorba de salariile din învăţământ, agenţia S&P ne-a downgradat în junk. Îmi aduce aminte de episodul acesta. Nu spun că o să fim downgradaţi, dar e o creştere a cheltuielilor publice care nu este sustenabilă pe termen lung”, a precizat preşedintele CFA România pentru Hotnews.

Nu poţi să dublezi creşterea pensiilor fără să arăţi de unde să iei încă pe atât resurse financiare. Bogdan Glăvan profesor de economie

Bogdan Glăvan, profesor de economice, susţine că nu poţi să dublezi creşterea pensiilor fără să arăţi de unde să iei încă pe atât resurse financiare. El mai arată că legea este foarte complexă, nu este bazată pe un principiu cap-coadă, are foarte multe devieri şi, astfel, este greu de aplicat şi încarcă inutil. „Nu poate să fie justă”, spune el, iar dacă ajunge să se aplice o astfel de lege, este la fel de periculoasă ca o lege precum amnistia fiscală, pentru că o astfel de lege nu mai poate fi inversată.

Principalele modificări aduse de noua lege

1. Pensiile aflate în plată vor fi recalculate, Guvernul promiţând că unele vor creşte, iar în cazul celor care vor scădea, pensionarul putând opta pentru completarea acesteia cu ajutorul social.

2. Studiile de masterat şi cele de doctorat vor fi luate în calcul la vechimea necesară pensionării. În prezent, numai studiile de licenţă sunt considerate vechime în muncă.

3. Femeile care au născut cel puţin trei copii, pe care i-au crescut până când au împlinit 16 ani, se vor pensiona mai devreme cu şase ani. De la patru copii în sus, la reducerea de şase ani se va mai adauga câte un an pentru fiecare copil.

4. Pensia anticipată parţial poate fi obţinută doar cu penalizări la cuantumul pensiei. Noua lege a pensiilor va reglementa o singură pensie anticipată.

5. Plata retroactivă a contribuţiilor pentru pensii. Dacă în prezent plăţile se pot face în urmă pentru cinci ani consecutivi, în viitor se vor putea alege perioade precise din orice an anterior. Totodată, această posibilitate va fi permanentă, nu temporară, cum este acum.

6. Pensionarul este definit ca persoana care beneficiază de pensie de asigurări sociale şi a realizat cel puţin stagiul minim de cotizare de 15 ani, precum şi nevăzătorii care au realizat 1/3 din stagiul complet de cotizare.

7. Pensia minimă. Din 2021, pentru pensionarii cu vechime în muncă cuprinsă între 10-15 ani, cuantumul pensiei minime reprezintă 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime mai mare de 10 ani se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. Începând cu data intrării în vigoare a legii, persoanele care nu îndeplinesc condiţia de stagiu minim de cotizare de 15 ani vor primi o indemnizaţie socială şi fac obiectul unei alte legi. 

8. Pensia de urmaş se poate cumula cu propria pensie. Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii. Se introduce o nouă prestaţie şi anume ajutorul pentru soţul supravieţuitor, şi reprezintă 25% din pensia soţului decedat. 

9. Persoanele care se vor pensiona mai repede. Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, dacă au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă sau au fost încadrate în condiţii speciale. Vârsta standard de pensionare se reduce cu 10 ani după 20 de ani de muncă.

10. Pensia de invaliditate. Se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfăşurării unor activităţi profesionale şi a permite cumulul pensiei de invaliditate cu venituri din aceste activităţi.

11. Noua formulă de calcul. Punctul de pensie va fi înlocuit cu Valoarea Punctului de Referinţă. 

Statul va lua un comision de la Pilonul II

Noua lege a pensiilor propune ca administratorii de pensii private să plătească lunar Casei Naţionale de Pensii o cotă aplicată lunar asupra sumei totale administrate privat. Concret, începând cu luna septembrie 2021, fondurile din care sunt plătite pensiile de stat vor fi formate din contribuţiile plătite de angajaţi (21,25% din salariu), sumele alocate de stat şi un comision perceput lunar administratorilor de pensii private. Comisionul reprezintă o cotă procentuală de 0,5%, ceea ce, potrivit calculelor „Adevărul”, va însuma circa 40 milioane de lei pe an.

Întrebaţi ce părere au de modificările aduse prin noua lege a pensiilor, reprezentanţii Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) ne-au răspuns: „Am luat la cunoştinţă noile propuneri legislative, le analizăm şi vom reveni când vom avea un punct de vedere la nivel de Asociaţie”.

Exemple de calcul al pensiei

Ministrul Muncii Lia Olguţa Vasilescu a prezentat vineri câteva exemple de pensii ce urmează a fi primite, după intrarea în vigoare a noii legi.

1. Doi medici, bărbat şi femeie, cu stagiul realizat de 37 de ani, în care bărbatul are o pensie de 1980 lei, iar femeia de 2310 lei

O femeie şi un bărbat de profesie medici cu stagiul realizat de 37 de ani, bărbatul are în prezent o pensie de 1.980 lei, iar femeia de 2.310 lei. În anul 2021, după ce se va aplica noua formulă, ambii vor ajunge să aibă o pensie de 4.725 lei.

2. Trei profesori, două femei şi un bărbat, cu acelaşi stagii diferite

Două femei şi un bărbat sunt profesor. Prima femeie are un stagiu complet de 26 de ani, un stagiu realizat de 35 de ani şi o pensie în plată de 1.650 lei. A doua femeie care a ieşit la pensie cu un stagiu complet de 30 de ani, care are un stagiu realizat tot de 35 de ani are acum o pensie de 1.463 lei, cu 200 lei mai puţin decât cealaltă femeie deşi au lucrat acelaşi număr de ani. 

Bărbatul cu stagiul complet de 35 de ani, cu aceeaşi vechime în muncă de 35 de ani, ca celelalte femei, are în prezent o pensie de 1.254 lei. Pensia celor trei va creşte etapizat până în 2021 adăugânduli-se anual creşterea punctului de pensie, dar pe noua formulă vor ajunge să aibă o pensie egală de 3.000 lei.

3. Două femei de profesie funcţionar care au ieşit la pensie în ani diferiţi

Două femei funcţionar-contabil au realizat un stagiu egal de 33 de ani, dar au ieşit la pensie în ani diferiţi. Una are în plată suma de 1.144 lei, iar alta de 990 lei. În 2021 ambele vor avea suma de 1.950 lei după ce li s-a aplicat formula de calcul. 

4. Un bărbat şi o femeie care sunt profesori universitari, dar au acelaşi număr de puncte

Doi profesori universitari, bărbat şi femeie au acelaşi număr de puncte de 108. Bărbatul are în prezent o pensie de 3.630 lei, femeia are 4.180 lei. În 2021, după ce se aplică formula de calcul, vor avea o pensie de 8.100 lei.