Primele semne ale recesiunii: Retailul dă semne de avarie. Inflația record golește buzunarele oamenilor

Comerțul cu amănuntul dă primele semne de criză, pe fondul efectelor inflației și a creșterii taxelor. Scăderea puterii de cumpărare și accentuarea problemelor pe lanțurile de aprovizionare riscă să ducă România spre un al doilea trimestru consecutiv de scădere economică, adică spre recesiune tehnică, arată o analiză Frames. 

Comerțul cu produse alimentare, băuturi şi tutun a scăzut cu 22,2%

Fără măsuri de susținere a consumului, România riscă să își piardă cel mai important motor al creșterii economice.

Cea mai mare inflație din UE, cea consemnată pentru a doua lună consecutiv în România, a diluat puternic veniturile oamenilor, iar efectele se văd în scăderea semnificativă a vânzărilor din comerț, cel mai important motor al economiei.

Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, a scăzut, pe ansamblu, cu 17,2% în luna ianuarie 2024, comparativ cu luna precedentă.

Comerțul cu produse alimentare, băuturi şi tutun a scăzut cu 22,2%, vânzările de carburanți au fost mai mici cu 14%, iar comerțul cu produse nealimentare s-a diminuat cu 13,9%.

,,Este cea mai puternică corecție din comerț din ultimii ani, anticipată de temperarea semnificativă a vânzărilor din lunile anterioare. În luna decembrie, considerată vârful de vânzări de peste an (Crăciun, Revelion etc.), comerțul cu amănuntul a scăzut, în serie ajustată, faţă de luna noiembrie 2023, cu 0,2%. Datele din ianuarie vin să confirme tendința îngrijorătoare’’, arată analiza companiei de consultanță.

Scăderea semnificativă a retailului este cu atât mai alarmantă cu cât vine în contextul creșterilor de taxe intrate în vigoare la 1 ianuarie 2024.

,,Majorarea TVA la produsele alimentare sănătoase, creșterea taxelor pentru produsele cu zahăr, băuturi și tutun, alături de creșterea taxelor pe afaceri și prelungirea plafonării adaosului comercial au avut un efect de bumerang. În loc să ducă la creșterea încasărilor, au contribuit la scăderea vânzărilor, fapt care demonstrează, dacă mai era nevoie, că atunci când crești taxele în perioadă de criză, încasările scad vertiginos, un element de manual de economie’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

De ce este important retailul?

Comerțul cu amănuntul și distribuția reprezintă, în esență, cel mai important contributor la formarea PIB, 21% în 2022, iar veniturile din acest sector reprezintă cca. 40% din totalul veniturilor din economie.

În ultimii 15 ani, sectorul de retail și distributie a plătit taxe și impozite de 448 mld. lei, din care jumătate TVA și 36% contribuții pentru muncă. Aproximativ 12%-13% din toate taxele și impozitele încasate la bugetul public provin din acest sector, cea mai mare contribuție la nivel național.

,,De aceea tendința negativă remarcată de datele statistici este extrem de importantă. Pentru că arată că economia trece printr-o perioadă de criză, lovită de cea perfidă boală – inflația, pentru care pare că nu avem un tratament eficient’’, a mai spus Negrescu.

Sectorul de retail și distribuție din România angajează peste 800.000 de angajați (2022).

Plafonările, ineficiente

Datele privind evoluția inflației, anunțate de Institutul de Statistică, vin să confirme că plafonările decise de guvern la energie, gaze și alimente de bază nu funcționează, dovadă că avem, pentru a doua lună la rând, cele mai ample creșteri de prețuri din UE, fapt confirmat de datele EUROSTAT.

,,Inflația din România este la un nivel dublu față de țările din Vest. În Polonia, o țară cu care ne place să ne comparăm, inflația este de numai 4% față de 7% la noi. Ce au făcut ei și n-am făcut noi de au o inflație mai mică? În primul rând au redus la zero TVA la produsele alimentare și nu au impus acele praguri de prețuri uriașe la energie și gaze. La noi, toate măsurile luate în ultima vreme n-au făcut altceva decât să pună gaz pe focul inflației – România are, de exemplu, cel mai mare preț la energie din UE pentru companii.’’, afirmă analiștii Frames.

Datele statistice indică faptul că mediul privat a încercat să își reducă la minim costurile, pentru a ține în frâu creșterile de prețuri.

Potrivit analizei Frames, marja brută (adaos) al primilor 10 jucători din retailul autohton a scăzut semnificativ în ultimii ani, de la 18% în urmă cu 10 ani la 11% în 2022, ultimul an pentru care există datele financiare finale la Ministerul Finanțelor.

,,2023 a adus o scădere și mai amplă a marjelor retailerilor, conștienți că scumpirile sunt ca un elastic. Dacă trag prea mult de prețuri, elasticul se rupe, adică rămân cu marfa nevândută. În esență, optimizarea costurilor operaționale și miza pe promoții au trecut în prim-plan, pe fondul scăderii puternice a puterii de cumpărare a clienților’’, arată analiza.

Statisticile arată, spre exemplu, că, la o cifră de afaceri de 83 de miliarde de lei în 2022, primii 10 retaileri din România au înregistrat un profit net de numai 2,5 miliarde de lei.

74 de miliarde de lei au fost cheltuieli cu mărfurile, iar 5,87 miliarde lei au reprezentat salariile celor aproape 80.000 de angajați (primii 10 retaileri).

,,Limitarea adaosului la produsele alimentare de bază a fost doar un artificiu de imagine. În realitate, mulți dintre retaileri, mai ales din sectorul comerțului modern, deja practicau un adaos sub nivelul celui stabilit de autorități. De aici și efectele aproape inextistente ale aceste măsuri. Ieftinirile consemnate de INS în perioada plafonărilor au fost în marea lor majoritate conjuncturale, generate de sezonalitate și de dinamica logisticii’’, a declarat Negrescu.

Salariile nu mai țin pasul cu inflația

Potrivit analizei Frames, dinamica îngrijorătoare a retailului românesc are legătură în primul rând cu scăderea accelerată a veniturilor populației, afectate semnificativ de inflație.

Chiar dacă față de media europeană, salariul minim în România a crescut în ultimii 5 ani de două ori mai accelerat (65% în Romania, vs 35% în UE), el reprezintă acum doar 54% din salariul minim din UE (vs 45% în urmă cu 5 ani).

La noi, salariul minim este de aprox. 663 euro brut, vs media UE de 1218 euro.

Cele mai noi date de la Institutul Național de Statistică confirmă o accentuare a tendinței negative să scădere a puterii de cumpărare.

În luna ianuarie 2024, câştigul salarial mediu brut a fost 7976 lei, cu 325 lei (-3,9%) mai mic decât în luna decembrie 2023. La net, salariul mediu a scăzut cu 220 lei (-4,3%), la 4859 lei.

,,Deci, problema vine din dimensiunea salariilor, nu din prețul produselor sau adaosul practicat. Dovadă că, potrivit datelor EUROSTAT, prețul mediul al produselor de consum din România reprezintă 59% din media UE’’, arată analiza Frames.

Un semnal de alarmă

Statisticile oficiale vin să contureze tabloul unei crize economice semnificative spre care ne îndreptăm.

După un prim trimestru de scădere economică (T4 2023), dacă și în primele trei luni din 2024 vom avea scădere economică (T1 2024), acest lucru se traduce, în esență, prin noțiunea de recesiune tehnică.

,,Economia românească funcționează, în prezent, cu frâna de mână trasă. Creșterile de taxe, e-factura și inflația au accentuat și mai mult problemele de pe lanțurile economice, iar perspectivele sunt tot mai incerte’’, spun analiștii.

Chiar dacă România va evita recesiunea, dinamica economică are și va avea de suferit, asta mai cu seamă că perspectivele lui 2025 indică noi creșteri de taxe.

,,Se vorbește de creșterea TVA de la 19 la 21%, despre creșterea cotei de impozit pe venituri de la 10 la 16%, despre majorarea taxelor locale. Toate acestea vor readuce inflația în prim-plan, iar eforturile BNR de stăvilire a creșterii prețurilor, ce se vor vedea în S2 2024, vor deveni inutile.

O creștere a TVA în 2025, de exemplu, va pune și mai multă presiune pe consum. În loc de creșteri de taxe, ar trebui să susținem retailul, să reducem taxele pe muncă și să stimulăm consumul, asta dincolo de absorbția banilor europeni’’, afirmă Negrescu.

,,Dacă retailul va continua evoluția negativă, pe fondul ideilor năstrușnice ale autorităților (plafonări, compensări și alte măsuri de ordin fiscal), efectele s-ar putea să fie pe măsură. Un simplu calcul arată, de exemplu, că având în vedere numărul de angajați, retailul generează contribuții pentru plata a 15% din pensiile actuale (aprox. 750.000 pensionari)’’, a mai spus acesta.

Analiza Frames a fost realizată pe baza unui studiu de business realizat de compania de consultanță dedicat companiilor cu cod CAEN 4711 - Comerț cu amănuntul în magazine care au, în afară de principalele lor vânzări de produse alimentare, băuturi sau tutun, alte câteva tipuri de mărfuri, cum ar fi îmbrăcăminte, mobilă, articole electrocasnice, articole de fierărie, cosmetice etc.

Datele prelucrate fac referire exclusivă la firmele care au acest cod principal de activitate și sunt obținute de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor pe baza informațiilor publice declarate de companii și a estimărilor Frames. Analiza include și date oficiale INS, CNP și Eurostat.