Cum facem față noilor taxe și scumpirilor la energie? De la strategie națională la bugetul familiei
0România intră într-o etapă critică: taxe mai mari, prețuri crescute și instabilitate regională cu efecte directe asupra economiei. Analiștii atrag atenția că supraviețuirea pe termen lung cere o strategie colectivă, cu investiții în educație, cercetare și tehnologie, dar și măsuri individuale clare: buget pe 12 luni, reducerea risipei și diversificarea veniturilor.
„Supraviețuirea economică și energetică pe termen lung, într-un context regional dificil, presupune reducerea vulnerabilităților interne și consolidarea ancorării europene și euroatlantice”, declară, pentru Adevărul, analistul politic Cristian Pîrvulescu.
Ancorarea externă și strategia colectivă
Economic, spune el, România are nevoie de o strategie fiscală predictibilă și de investiții în infrastructura critică, astfel încât să crească productivitatea și să reducă dependența de conjuncturile externe.
„În plan energetic, cheia este diversificarea: accelerarea tranziției spre surse regenerabile, utilizarea responsabilă a gazului ca soluție de tranziție și interconectarea mai puternică în rețelele europene. În același timp, doar integrarea în piața unică europeană și coordonarea cu aliații euroatlantici pot garanta securitatea energetică și stabilitatea economică. A supraviețui nu înseamnă doar a rezista șocurilor geopolitice, ci a transforma crizele în oportunități de modernizare și de consolidare a poziției României în Europa”, este de părere Cristian Pîrvulescu.
În completare, sociologul Răzvan Dumitru atrage atenția că, dincolo de ancorarea externă, soluțiile individuale își pierd eficiența și nu mai pot asigura rezultate pe termen lung. El subliniază că doar o strategie colectivă, coordonată de instituții, poate oferi stabilitate.
„Societatea va trebui să își maximizeze resursele pe care le are și să descopere altele, folosindu-le cât mai eficient, atât din punct de vedere energetic cât și economic. Acest lucru înseamnă că aportul energetic să producă cât mai multă valoare adăugată, ceea ce se poate realiza prin aport tehnologic ridicat. Aici, industriile și activitățile economice cu grad tehnologic foarte ridicat vor maximiza consumul energetic”, explică Răzvan Dumitru.
Astfel, spune el, investițiile și susținerea industriilor cu grad tehnologic ridicat trebuie să devină și în România strategie națională. „Deocamdată nu o avem și acest lucru se vede în degradarea constantă a învățământului și în neglijarea sau chiar descurajarea cercetării științifice. România rămâne în urmă față de țările din regiune, pentru că refuză să iasă din tiparele vechi. State cu un PIB comparabil și cu o poziție geopolitică similară investesc masiv în tehnologie și deschid arii de explorare tehnologică din ce în ce mai largi – de la microelectronică la industria spațială. De exemplu, în țările din jur se fac deja investiții în producția de microchip-uri sau în cercetare micro-electronică (exemple: Intel în Polonia sau TSMC în Cehia)”, declară el.
De curând, și Polonia și Ungaria au anunțat că vor stimula industriile spațiale ca strategie de viitor, conform spuselor sale. „Deși par, poate, prea sofisticate pentru țările noastre, lucrurile nu mai stau chiar așa, industriile spațiale deschid arii imense de cercetare și de producție, ajută dezvoltarea învățământului în foarte multe domenii (de la IT la mecanică, robotică, biotehnologie, fizică, chimie, etc.) Toate aceste arii de cercetare și eventual producție cu valoare adăugată foarte mare se construiesc, însă, în timp prin investiții în învățământ și restructurări instituționale care să încurajeze tinerii să gândească la altă scală”, completează Răzvan Dumitru.
Aceste investiții pot motiva generații întregi, pot crea cariere și pot trezi în indivizi dorința de a contribui la proiecte majore pentru societate și umanitate, după cum explică sociologul. „Ne pot ajuta să depașim frica de supraviețuire și de a găsi soluții pe termen lung pentru a supraviețui și pentru a prospera”, opinează acesta.
Impactul scumpuirilor asupra bugetelor personale
Dacă analiza la nivel macro scoate în evidență lipsa unei strategii naționale și vulnerabilitățile structurale, la nivel personal impactul este resimțit direct în bugetele oamenilor. România trece printr-o avalanșă de măsuri fiscale anunțate fragmentar, fără ca populația sau companiile să poată estima cu exactitate efectele acestora.
„Contextul actual în care avem atât de multe măsuri anunțate și încă nu le vom ști pe toate și mai rău este că nici măcar nu știm sau putem să estimăm efectele tuturor acestor măsuri și la nivel personal și la nivel de business. Provocarea vine în primul rând pe cei care se bazează doar pe salariu și în general salariile au un anumit cuantum, nu pot fi crescute de la o lună la alta și nu pot fi ajustate din activitatea lor la cei mai mulți oameni. E o diferență la cei care lucrează pe vânzări sau sunt antreprenori. Acolo e altceva. Dar marea majoritate a oamenilor stau ca o barză într-un picior, adică se bazează pe o singură sursă de venit, și asta îi pune într-o situație foarte vulnerabilă în contextul actual”, declara, de curând, pentru „Adevărul”, expertul în educație financiară Adrian Asoltanie.
El recomanda, pe de-o parte, să ne facem un buget. „Cel mai bun instrument este să pui pe hârtie, sau într-un document Excel, într-o aplicație... să începi să ai o evidență a banilor, dar nu la modul la care o fac unii oameni: am dat 5 lei la coafor, 3 lei la supermarket, 12 lei pe gaz. E bună și această evidență. Eu le recomand oamenilor să-și pună cheltuielile pe 12 luni, pentru că în momentul acela o să le vadă mai clar, mai transparent și la adevărata dimensiune. Există această capcană a cheltuielilor mici și dese. Omul zice: 20 de lei, 30 de lei, nu e o mare problemă. Dar dacă e un obicei des, cum e fumatul sau sunt alte recurente, într-un an de zile se pot strânge sume imense. Și atunci îți faci un buget și un buget are în principiu două categorii: cheltuieli vitale, adică obligatorii și cheltuieli opționale”, explica el.
Cheltuieli vitale, risipă invizibilă
În opinia sa, cheltuielile vitale sunt cinci la număr, respectiv: mâncare, sănătate, locuință, transport și datorii la cei care au credite. „Practic, trebuie să te uiți la aceste cheltuieli vitale într-o primă fază și să vezi, uneori în zona de mâncare sau în alte categorii...că se poate ascunde risipă. În România se aruncă aproximativ 30% din mâncarea care se cumpără. Deci, făcându-ți bugetul cauți să identifici risipa, banii aruncați pur și simplu, după aceea, cauți să optimziezi cheltuieilie recurente, că e vorba de utilități...ce ai de făcut? Fie îți schimbi furnizorul de gaze, de curent, de telefon, mai renunți, eventual, la abonamente sau la servicii pe care le plătești dar nu le folosești de fapt”, adăuga Adrian Asoltanie.
În zona cumpărăturilor zilnice, una dintre primele măsuri pe care le poți lua este să reduci cantitățile cumpărate sau să alegi produse de la branduri mai accesibile. Ajustările pot viza inclusiv obiceiurile tale de consum: de unde îți cumperi mâncarea, ce fel de produse de curățenie sau de îngrijire personală folosești. Toate acestea devin vizibile și pot fi gestionate mult mai eficient odată ce îți construiești un buget clar.
Refinanțarea creditelor: o soluție imediată
Pentru cei care au credite, recomandarea fermă a specialistului este renegocierea sau refinanțarea împrumuturilor, mai ales în contextul actual. Foarte mulți români plătesc încă dobânzi variabile, fie ROBOR plus marja băncii, fie IRCC plus marja, ceea ce înseamnă costuri de 8–8,5% în prezent, deși există în piață oferte de refinanțare care coboară până la 4,7–4,9%, după cum spunea acesta.
„Dacă faci o astfel de renegociere sau refinanțare de credit, poți să-ți reduci rata cu 2-3-400 de lei și așa cum recomandam să-ți calculezi toate cheltuielile pe 12 luni, o economie de 400 de lei pe lună, prin reducerea ratei, duce la aproape 5000 de lei pe an economisiți doar din această mișcare. 5000 de lei este de fapt o lună de muncă, salariu mediu în România, care e de vreo 5500, în zona asta. Deci asta este ce poți să faci când îți faci bugetul pe cheltuielile obligatorii: optimizezi, cauți să elimini risipa”, susținea Adrian Asoltanie.
În ceea ce privește cheltuielile opționale, cum sunt hainele, ieșirile în oraș, gadgeturile, abonamentele la sală, vacanțele sau animalele de companie, acestea oferă un grad mai mare de flexibilitate. Sunt acele costuri pe care le poți amâna, reduce sau adapta în funcție de situație: alegi servicii mai accesibile, ieși mai rar, gătești acasă.
Pe lângă acestea, există o categorie de cheltuieli care rămâne adesea în afara oricărui plan financiar: banii risipiți. De regulă, se duc pe vicii: fumat, alcool, jocuri de noroc, pariuri sau alte obiceiuri constante care consumă resurse semnificative. Din păcate, această zonă e prezentă în majoritatea bugetelor, mai ales în rândul celor cu venituri mici, declara el.
Toate aceste ajustări țin de primul pas esențial: optimizarea cheltuielilor. Dar etapa următoare, la fel de importantă, este consolidarea și diversificarea veniturilor, mai ales într-un moment în care atât sectorul public, cât și cel privat trec prin restructurări.
Adrian Asoltanie atrăgea atenția, recent, și că deja se văd scăderi de venituri și concedieri în companii din IT, banking sau industria auto. În acest context, în care costurile cresc și veniturile pot scădea brusc sau chiar dispărea, recomandarea lui este clară: „aveți mare grijă de veniturile pe care le aveți.”
Consolidarea și diversificarea veniturilor
Pentru antreprenori, e crucial să-și urmărească îndeaproape fluxurile financiare, să încaseze facturile la timp și să-și creeze un fond de siguranță. Același principiu se aplică și persoanelor fizice sau familiilor – un fond care să acopere cel puțin trei luni de cheltuieli esențiale poate face diferența în perioade dificile.
Nu în ultimul rând, venitul principal ar trebui dublat de o sursă secundară: fie o activitate profesională suplimentară, fie o pasiune sau un hobby monetizat. Esențial e să nu depinzi de un singur venit, într-o perioadă în care stabilitatea financiară a devenit o iluzie.
„Antreprenorilor le recomand călduros să aibă mare grijă la situația financiară a companiei lor, adică să-și încaseze facturile la timp, să-și facă un fond de siguranță, ceea ce e valabil și pentru o firmă dar mai ales, desigur, și pentru o persoană fizică sau pentru o familie. Să ai bani puși deoparte pentru 3 luni de cheltuieli este un pas extrem de important în contextul ăsta. Te ajută să depășești perioade sau momente de incertitudine. Situații complicate. Și, nu în ultimul rând, pe zona de venituri, să-ți diversifici veniturile, adică în afară de salariul principal să-ți mai construiești o sursă secundară de venit”, mai spunea analistul.
Așadar, diversificarea veniturilor nu este doar o recomandare de bun-simț, ci o necesitate în contextul actual. Poate fi vorba despre abilități profesionale pe care le folosești în afara programului de lucru, prestând servicii pentru alți clienți, sau despre un hobby, o pasiune ori orice alt tip de competență care poate fi monetizată. Adrian Asoltanie sublinia că această strategie a fost mereu importantă, dar în acest moment devine esențială: „Să nu stai niciodată dependent de o singură sursă de venit, care, iată, poate să fie redusă, poate să fie eliminată complet și te pune într-o situație destul de vulnerabilă.”
Riscul nu mai este doar teoretic. În sistemul bugetar, deja au fost făcute anunțuri privind concedieri masive: se estimează că aproximativ 150.000 de angajați își vor pierde locul de muncă. Dintre aceștia, potrivit estimărilor lui Adrian Asoltanie, cel puțin 30.000–40.000 de persoane au credite: ipoteci, leasinguri, împrumuturi de consum. Efectul va fi resimțit și în rândul familiilor lor, ceea ce înseamnă că numărul celor afectați direct poate ajunge la câteva sute de mii.
Iar presiunea nu vine doar din sectorul public. În urmă cu câteva săptămâni, Amazon Iași a anunțat că renunță la 500 de angajați. „Impactul poate să fie extrem de consistent”, avertizează acesta.
În concluzie, e nevoie simultan de două direcții: controlul și eficientizarea cheltuielilor, respectiv consolidarea și diversificarea veniturilor. Singura strategie viabilă, spune el, este să nu rămâi niciodată dependent de o singură sursă de bani.
Se încarcă comentariile...
