Prețul benzinei și motorinei va depăși 9-10 lei/litru din cauza conflictului din Orientul Mijlociu

Prețul benzinei și motorinei va depăși curând 9-10 lei/litru din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, dată fiind scumpirea barilului de petrol și dificultățile de transport prin Strâmtoarea Ormuz.

Prețul benzinei și motorinei va depăși curând 9-10 lei/litru. Foto arhivă

Prețul petrolului a reflectat riscul unei confruntări militare cu Iranul, încă din ultimele săptămâni, cu mult înainte de izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu. Cotaţia ţiţeiului Brent cu livrare în luna aprilie a crescut cu 14% la deschiderea burselor asiatice, ajungând la 82,37 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel începând din ianuarie 2025, iar ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) a înregistrat şi el o creştere de două cifre.

Creşterea bruscă vine după ce Israelul şi Statele Unite au lansat atacuri asupra Iranului în weekend, ucigându-l pe liderul suprem iranian Ali Khamenei, printre alţii. Iranul a răspuns cu contraatacuri şi a restricţionat transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz, un punct cheie pentru comerţul global cu energie.

Aproximativ o cincime din transporturile zilnice de petrol din lume trec prin Strâmtoarea Ormuz, iar orice perturbare poate împinge preţurile la energie mai sus şi poate perturba pieţele globale.

Toate aceste turbulențe afectează puternic piețele de energie din întreaga lume, consideră experții.

„Când Ormuzul tremură, tremură tot lanțul economic mondial. Prin această fâșie de apă dintre Iran și Oman tranzitează aproximativ o cincime din petrolul consumat zilnic în lume. Nu este doar o rută maritimă. Este un robinet energetic global. Iar piețele nu așteaptă ca robinetul să fie închis complet — reacționează la simpla posibilitate”, a declarat expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Frica se cotează la baril

Prețul petrolului nu reflectă doar echilibrul dintre cerere și ofertă, ci și anticiparea riscului, a adăugat acesta, precizând că „premiul de risc geopolitic”, un adaos încorporat de traderi pentru a compensa incertitudinea privind aprovizionarea cu petrol, va influența puternic cotațiile petrolului pe burse.

„Dacă barilul urcă de la 73 la 75, 80, 90 sau 100 de dolari, nu este o simplă variație bursieră. Acesta este un multiplicator economic”, a declarat Dumitru Chisăliță, explicând că o creștere a cotațiilor (care deja a ajuns luni dimineață la 82,37 dolari/baril) înseamnă:

• costuri mai mari pentru transport,

• presiune pe lanțurile logistice,

• scumpirea alimentelor,

• inflație persistentă.

Pentru România, unde peste jumătate din prețul carburanților este fiscalitate, impactul nu este liniar — dar este inevitabil.

De ce nu există „izolare” economică

România nu este în prima linie militară, dar este în prima linie a pieței globale. Petrolul este o marfă internațională, iar prețul se formează global, amintește expertul în energie.

Potrivit acestuia, dacă Asia plătește mai mult pentru petrolul din Golf, competiția pentru alte surse — Africa SUA, Marea Nordului — crește. Prețurile se aliniază. Nimeni nu cumpără ieftin într-o piață scumpă.

Energia este cost de bază pentru orice economie:

• industria produce mai scump,

• agricultura plătește mai mult pentru combustibil și îngrășăminte,

• transportul transferă costul către consumator.

Așadar, inflația, care începuse să se tempereze în Europa, poate primi un nou impuls exact când băncile centrale încearcă să relaxeze politica monetară.

Impactul imediat asupra țițeiului

Înaintea escaladării, piața deja prețuia riscul. Cotățiile de referință (Brent) testau maximele ultimelor luni, în jurul a 72–73 dolari/baril.

Scenariile analizate de piețe sunt clare:

• Persistența tensiunilor fără blocaj real: +10–20 dolari/baril din „premiu geopolitic”.

• Perturbări serioase ale exporturilor: peste 90–100 dolari/baril.

• Blocaj major al Ormuzului: scenariu de criză globală, cu volatilitate extremă.

Prețul nu urcă pentru că oferta a dispărut, ci pentru că riscul de întrerupere devine credibil.

Ce poate face piața

Cartelul OPEC și formatul extins OPEC+ pot încerca să tempereze piața prin creșterea producției. Marile economii pot elibera temporar rezerve strategice, susține Chisăliță, precizând că aceste măsuri pot amortiza șocul, dar nu pot elimina riscul militar și nu pot garanta siguranța navelor și nici stabilitatea geopolitică.

În plus, susține acesta, capacitatea reală de creștere rapidă a producției este limitată. „Nu orice baril „pe hârtie” poate ajunge instantaneu pe piață”, a afirmat expertul în analiza sa privind influența războiului asupra prețurilor carburanților.

Cât de repede va crește prețul la carburanți în benzinării

Când petrolul „sare” pe burse, întrebarea reală este simplă: cât ajunge la pompă și în cât timp, avertizează expertul în energie.

Acesta a explicat că prețul la pompă urmează cotății internaționale cu un decalaj de câteva zile până la 2–3 săptămâni. Depinde de:

• stocurile existente în depozite,

• contractele rafinăriilor,

• cursul valutar (petrolul e cotat în dolari),

• politica comercială a marilor rețele.

„Dacă barilul urcă cu 10–20 de dolari, efectul se simte progresiv, nu peste noapte — dar rar rămâne doar pe hârtie”, spune Chisăliță, prezentând structura aproximativă a prețului carburanților în România:

• Taxă 50–55% (accize + TVA),

• 30–35% cost produs (țiței + rafinare),

• restul: distribuție și marjă.

Asta înseamnă că un plus de 10 dolari pe baril va aduce creșterea prețului carburanților din România cu 70 bani/litru, dacă scumpirea barilului este cu 20 de dolari, prețul carburanților din România va crește cu 1 lei/litru, iar dacă scumpirea barilului va fi cu 30 de dolari prețul în România va crește la pompă cu 2,5 lei/litru.

„Dacă țițeiul se stabilizează la 90–100 $, depășirea pragului de 9-10 lei/litru devine realistă”, precizează expertul.

Nota de plată - cine și cât plătește

Conflictul într-o regiune strategică energetică înseamnă cost distribuit global, avertizează Chisăliță: „Consumatorii plătesc la pompă, companiile plătesc în costuri operaționale, statele plătesc prin presiune pe buget și inflație, iar băncile centrale plătesc prin amânarea relaxării monetare.

Pentru România, vulnerabilitatea nu vine doar din importuri de petrol, ci din integrarea în economia europeană. Dacă Germania sau Italia încetinesc din cauza energiei scumpe, efectul ajunge rapid și la București”.

Întrebat ce urmează, specialistul în energie a afirmat că totul depinde de durata și de amploarea războiului:

• Escaladare moderată: creștere temporară, volatilitate ridicată, apoi stabilizare.

• Escaladare prelungită: petrol peste 100 dolari, inflație reaccelerată, presiune pe dobânzi.

• Extindere regională: risc de criză energetică globală.

„Petrolul rămâne, în 2026, barometrul stabilității geopolitice. Iar economia mondială funcționează încă pe combustibili fosili.

Întrebarea nu este doar cât va urca barilul. Întrebarea pragmatică este cât spațiu fiscal, câtă reziliență economică și câtă disciplină bugetară are România pentru a absorbi încă un șoc energetic major?

Răspunsul nu se găsește în Golful Persic. Se găsește în politicile interne, în structura economiei și în cât de repede reușim să reducem dependența de volatilitate globală”, conchide Dumitru Chisăliță.