Strategia sovietică reînviată de Moscova pentru a atrage activiști străini de stânga

Creat în primăvara anului 2026, Sovintern își propune oficial să reunească activiști din diferite țări în jurul unor valori socialiste. Potrivit unei investigații a publicației ruse independente The Insider, rețeaua ar urmări însă și promovarea unei narațiuni antiucrainene, antiamericane și anti-NATO, precum și recrutarea unor cetățeni străini pentru sprijinirea efortului de război al Rusiei.

Kremlinul a pus bazele Sovintern, o organizație socialistă internațională/FOTO:Arhiva

Informarea și conectarea activiștilor de stânga și de extremă stânga din mai multe țări, cu scopul de a forma o rețea internațională, reprezintă obiectivul declarat al Sovintern, o organizație socialistă internațională creată de Rusia în primăvara anului 2026.

Denumirea organizației amintește de Komintern, Internaționala Comunistă înființată în perioada sovietică. Aceasta era folosită de Moscova pentru coordonarea partidelor comuniste din alte țări și pentru extinderea influenței sovietice dincolo de granițele URSS.

La forumul fondator al Sovintern, organizat în aprilie, președintele rus Vladimir Putin a susținut personal discursul de bun venit, un semn al importanței acordate inițiativei de către Kremlin.

Potrivit The Insider, organizația ar putea avea și un rol care depășește activitatea politică declarată. Mai mulți dintre membrii săi ar fi implicați în recrutarea unor cetățeni străini pentru armata rusă, precum și în identificarea unor persoane care să contribuie la răspândirea mesajelor favorabile Moscovei.

De ce sunt vizați activiștii de stânga

Potrivit investigației, Moscova ar urmări în special persoane care se identifică drept socialiste, comuniste sau antifasciste.

Mesajul promovat de Kremlin prezintă războiul împotriva Ucrainei drept o luptă împotriva fascismului și a NATO.

Această narațiune poate găsi un teren favorabil în rândul unor activiști occidentali care sunt deja critici față de Statele Unite sau față de Alianța Nord-Atlantică.

Strategia nu ar urmări doar recrutarea unor combatanți.

Potrivit The Insider, obiectivul ar fi și crearea unei rețele de persoane capabile să promoveze în Occident argumentele Kremlinului, să justifice războiul împotriva Ucrainei și să amplifice diviziunile politice existente în societățile europene.

Cum funcționează recrutarea

Investigația The Insider arată că motivele celor recrutați nu sunt întotdeauna exclusiv ideologice.

Unele persoane ar fi atrase de dorința de a găsi un scop personal, de aventură, de recunoaștere sau de perspectiva unei recompense financiare.

Recrutorii încearcă să identifice argumentul care poate convinge fiecare persoană să se alăture cauzei ruse, potrivit publicației.

În acest proces ar fi implicată o rețea de recrutori, intermediari și organizații care facilitează deplasarea voluntarilor către Rusia.

Aceste structuri ar oferi sprijin administrativ și logistic și, în unele cazuri, ajutor financiar pentru cei care doresc să se alăture forțelor armate ruse sau unor unități asociate acestora.

Rolul rețelelor sociale

O parte importantă a strategiei ar fi reprezentată de propagandă și de comunicarea online.

Rețelele sociale, canalele Telegram, anumite publicații favorabile Moscovei și grupurile de activiști sunt folosite pentru răspândirea unor mesaje care prezintă războiul din perspectiva Kremlinului.

Contactul cu potențialii simpatizanți poate începe prin discuții politice și se poate transforma ulterior într-un angajament mai direct.

Potrivit investigației, scopul este ca sprijinul politic pentru Rusia să fie transformat, în anumite cazuri, în participare concretă la efortul de război.

Profilurile căutate sunt diverse, iar persoanelor recrutate li s-ar putea propune roluri în funcție de competențele și experiența lor.

Astfel, recrutarea nu s-ar limita la persoane dispuse să lupte pe front. Unele persoane ar putea fi folosite pentru activități de propagandă, comunicare sau influență politică.

O strategie care amintește de perioada sovietică

The Insider compară Sovintern cu vechiul Komintern, deși cele două organizații funcționează în contexte istorice și politice foarte diferite.

În perioada sovietică, Moscova folosea Internaționala Comunistă pentru a menține legături cu partidele comuniste din străinătate și pentru a extinde influența URSS.

Astăzi, ideologia oficială a Kremlinului nu mai este aceeași cu cea a Uniunii Sovietice.

Cu toate acestea, mecanismul descris de The Insider are un element comun: folosirea unor simpatizanți străini pentru promovarea intereselor geopolitice ale Moscovei.

Odată ce unii dintre recrutați își demonstrează loialitatea și devin activi în cadrul rețelei, aceștia pot ajunge, la rândul lor, să recruteze alte persoane.

Potrivit investigației, astfel se poate crea un mecanism în lanț, în care simpatizanții devin intermediari și contribuie la extinderea rețelei în alte țări.

Pentru Kremlin, o astfel de structură ar putea avea o dublă utilitate: să găsească persoane dispuse să sprijine Rusia în războiul împotriva Ucrainei și, în același timp, să construiască în Occident o rețea de voci care să promoveze narațiunile Moscovei.

În acest sens, cazul Sovintern ilustrează modul în care instrumentele de influență ale Rusiei încearcă să se adapteze după dispariția Uniunii Sovietice: ideologia s-a schimbat, însă folosirea simpatizanților din străinătate pentru promovarea obiectivelor geopolitice ale Moscovei rămâne o strategie relevantă.