Exclusiv Piața muncii în România, între stagnare și „asiatizare”. Doru Șupeală: „În 2026 va apărea o victimă nouă”

Piața muncii din România a traversat în 2025 unul dintre cei mai dificili ani din ultimele decenii, iar semnalele pentru 2026 sunt, în opinia expertului în resurse umane Doru Șupeală, chiar mai îngrijorătoare.

Industria automotive din Europa suferă iar acest lucru se vede și la noi. FOTO: Shutterstock

Într-un context marcat de stagnare economică, restructurări masive, pierderea competitivității în anumite industrii-cheie și presiunea măsurilor de austeritate, România intră într-o perioadă de ajustare dură, cu impact major asupra angajaților din IT, automotive și shared services.

„2025 a fost un an de stagnare sau scădere a veniturilor pentru aproape toată lumea. Pentru cei norocoși, banii au rămas pe loc, în timp ce costurile au crescut. Pentru cei mai puțin norocoși, anul acesta a însemnat pierderea locului de muncă”, explică Doru Șupeală, specialist în resurse umane și consultant de management & business. „A fost un an rău, însă 2026 va fi și mai greu pentru foarte multă lume", avertizează acesta.

Stagnare, restructurări și începutul unui val mai mare

Potrivit lui Șupeală, ceea ce s-a văzut în 2025 reprezintă doar începutul unui fenomen care se va accentua anul viitor. „Tot ce a început în 2025 – restructurări, disponibilizări, mai ales în IT și automotive – va continua în 2026”, avertizează el. Diferența majoră este apariția unei noi categorii vulnerabile: angajații din serviciile interne ale companiilor:

„În 2026 va apărea o victimă nouă: oamenii din zona de servicii interne, din shared services. Eu îi numesc «corporatiștii din Pipera» – oamenii care lucrează în clădiri de birouri, dar care fac muncă administrativă pentru companii globale.”

România a devenit în ultimii 15–20 de ani un hub regional pentru astfel de activități: procesare de date financiare, HR, payroll, customer support, IT support, marketing operațional: „Avem zeci de mii, probabil peste 100.000 de oameni care fac muncă administrativă pentru corporații globale, angajați aici pentru că erau bine educați, vorbeau limbi străine și aveau salarii competitive.”

Shared services și „asiatizarea” muncii de birou

Modelul care a adus aceste joburi în România se destramă rapid. „Companiile încep să le vadă doar ca pe un cost și caută să optimizeze agresiv aceste departamente”, spune Șupeală. Procesul se face în mai mulți pași: externalizare, automatizare parțială și mutare în țări cu costuri și mai mici.

„Asiatizarea este un pas către automatizare. AI-ul nu poate prelua complet aceste sarcini, dar poate fi asistat de oameni din Asia, în special din India, unde costurile sunt mult mai mici”, afirma acesta.

Un exemplu concret este cel al British American Tobacco: „BAT a extras 1.200 de oameni din propriul centru de shared services și i-a mutat la Accenture. Legal, acești angajați sunt protejați un an. După acel an, compania îi poate concedia imediat.”

În acest interval, presiunea crește semnificativ: „Oamenii simt schimbarea: mai multă muncă, mai mult stres, hărțuire uneori, pentru că firmele de outsourcing nu îi preiau ca să îi păstreze, ci ca să îi înlocuiască ulterior.”

Call centerele, primele lovite

Printre primele domenii afectate se numără call centerele. „Am pierdut deja foarte multe roluri de call center și vom pierde și mai multe”, spune Șupeală. Inclusiv pozițiile bazate pe limbi rare, considerate cândva un avantaj competitiv, sunt amenințate:

„Chiar și rolurile pe limbi nordice, franceză sau italiană vor dispărea, pentru că un operator din Asia va folosi AI pentru traducere în timp real.” Excepțiile vor fi puține: „Companiile premium, care pun accent pe calitatea serviciilor – Porsche, de exemplu – vor păstra astfel de operațiuni, dar ele vor fi minoritare.”

IT-ul: sfârșitul outsourcingului clasic și criza juniorilor

Industria IT a trecut printr-o „reașezare brutală” în 2025. „Modelul clasic de outsourcing, vânzarea de oameni la oră, nu mai funcționează și nu va mai funcționa niciodată”, afirmă Doru Șupeală. Clienții cer acum valoare, nu volum:

„Se trece către consultanță, către înțelegerea business-ului clientului și livrarea de soluții, nu doar executarea unor specificații primite din afară”. Această schimbare a scos din piață zeci de mii de angajați: „Industria a pierdut oameni care au venit doar pentru bani, fără pasiune sau competențe reale.”

Paradoxal, deși există mulți candidați, companiile spun că nu găsesc oameni potriviți: „Nu mai contează doar expertiza tehnică. Contează mentalitatea, atitudinea, capacitatea de a înțelege probleme reale și de a propune soluții.”

În același timp, juniorii sunt cei mai afectați: „Valul de care se temea industria a venit deja. Recrutarea de juniori și programele de internship au fost oprite.” Motivul este simplu: „Nimeni nu își mai permite să plătească 6–12 luni un tânăr care nu produce valoare.”

Automotive: o criză sistemică, nu conjuncturală

În industria automotive, problemele sunt și mai profunde. „Pericolul vine din criza sistemică a industriei auto europene”, explică Șupeală. „Europa a pierdut zeci de procente din piață în favoarea chinezilor și a Tesla.”

Consecințele se văd deja în România: „Continental, Vitesco, Schaeffler, Leoni, Bosch – toate au făcut sau vor face concedieri, atât în producție, cât și în inginerie și software.” Iar perspectivele nu sunt optimiste: „Nu se întrevede nimic care să ne dea speranță pentru o revenire a industriei auto europene.”

Austeritatea și efectul psihologic asupra pieței muncii

Măsurile de austeritate au amplificat aceste probleme. „Impactul este negativ, fără discuție”, spune Șupeală. Eliminarea facilităților fiscale din IT „a demolat serios fundația industriei”, pe fondul unui context deja dificil: dobânzi mari, proiecte mai puține, presiunea AI.

În plus, austeritatea a avut un efect demoralizator general: „Creșterea costurilor vieții, TVA mai mare, taxe mai multe – toate acestea apasă pe angajați și pe companii.” În lipsa unei reforme reale a statului, povara a fost mutată aproape exclusiv pe mediul privat.

2026: un an al ajustărilor dureroase

Privind înainte, Doru Șupeală avertizează că 2026 va aduce „un șoc major pentru angajații din birouri”, mai ales pentru cei din shared services și roluri administrative. „Vom vedea foarte mulți oameni care își pierd joburile, pentru că nu vorbim de activități cu valoare adăugată mare.”

În contrast, zonele mai sigure rămân „centrele interne de software ale marilor companii din alte industrii” – bănci, retail, energie. „Acolo IT-ul este un serviciu intern stabil, nu un produs de vândut pe piață.”

Concluzia expertului este una dură, dar clară: „Piața muncii din România intră într-o etapă de maturizare forțată. Cei care aduc valoare reală vor rămâne. Ceilalți vor fi înlocuiți de automatizare, externalizare sau pur și simplu vor dispărea din sistem.”