Cine plătește pentru turiștii blocați în zone de conflict - Dilema românească: Ajutor de la stat sau pomană din taxele altora?

Escaladarea conflictului din Iran a dat peste cap traficul aerian din Orientul Mijlociu și a lăsat mii de turiști români blocați în destinații precum Emiratele Arabe Unite sau Israel. Mulți dintre cei care s-au întors cu curse speciale organizate de Tarom se plâng că și-au plătit biletele din fonduri proprii.

Români veniți din Dubai au fost nemulțumiți că au plătit biletul de avion. FOTO: Shutterstock

În contextul escaladării războiului din Iran, zborurile comerciale către și dinspre Orientul Mijlociu au fost masiv perturbate sau anulate, iar spațiul aerian rămâne în mare parte închis, ceea ce a lăsat mii de români blocați în țări precum Emiratele Arabe Unite sau Israel.

Autoritățile române au organizat curse de repatriere, inclusiv zboruri speciale TAROM din Egipt, pentru a aduce acasă cetățenii afectați, dar aceste operațiuni nu au fost gratuite. Mulți dintre repatriați sunt nemulțumiți că au fost nevoiți să acopere cheltuielile de întoarcere (bilete de avion, transport terestru, cazare), chiar dacă inițial aveau bilete pentru zborurile anulate și se așteptau ca statul să le suporte costurile sau să le asigure gratuit revenirea.

Criticii au vizat modul în care autoritățile au gestionat comunicarea și sprijinul pentru românii blocați, unii acuzând lipsa de coordonare și costurile neașteptate impuse

Mai mulți dintre cei întorși în țară au reclamat că „ajutorul” anunțat oficial nu a însemnat sprijin financiar concret. „Noi ne-am plătit tot, inclusiv noul bilet. Nu ne-a decontat nimeni nimic”, a spus o turistă revenită din Dubai. Un alt român a comentat: „Nu am cerut bani de la stat, dar nici să se laude că ne-a adus gratis. Am scos din buzunar câteva sute de euro în plus”.

Pe rețelele sociale, reacțiile au fost și mai dure. Sub un clip publicat pe pagina „Promowebtv” în care erau prezentați mai mulți turiști care s-au plâns de faptul că și-au plătit singuri biletele de avion s-au adunat peste 160 de comentarii.

Un utilizator a scris: „Distracție, concediu, paranghelii, dar spui că ai plătit din banii tăi revenirea-n țară. Voiai să te aducă cu avion mocca?”. Altul i-a răspuns: „Oamenii spun că și-au plătit totul, pentru că autoritățile se laudă că i-au ajutat. Nu înțelegeți sau vă faceți că nu înțelegeți?”

„De trei săptămâni era atenționare de călătorie în zonă. De ce au plecat când existau avertismente?”  

Discuția s-a polarizat rapid. „Statul a trimis aeronava, dar de plătit trebuie să o plătească ei. E normal să nu plătească statul, dar au organizat două zboruri”, a comentat cineva, sugerând că simpla organizare a curselor reprezintă un ajutor suficient.

În replică, o altă voce a invocat obligațiile constituționale: „Statul are obligația să-și protejeze cetățenii oriunde s-ar afla și să-i aducă acasă în situații de criză. Acei oameni plătesc taxe și impozite”.

Unii au pus accent pe responsabilitatea individuală: „Dacă ai 2000 de euro pentru un concediu, mai ai încă 600 pentru întoarcere”, a scris o utilizatoare. „Îți faci asigurare, îți păzești spatele, nu aștepți pomană din taxele mele”, a adăugat altcineva.

În aceeași notă, un comentator a punctat: „De trei săptămâni era atenționare de călătorie în zonă. De ce au plecat când existau avertismente?” 

 „Ziceți mulțumesc că v-au adus acasă în siguranță, alte țări nu se sinchisesc pentru ai lor”

De cealaltă parte, cei nemulțumiți au reclamat discrepanța dintre comunicarea oficială și realitate. „Ideea e că nu au avut sprijin din partea statului cum se declara în comunicate. Ce se declară și realitatea e total diferită”, a susținut o persoană. Alt comentariu acuza: „Enervant e că mint autoritățile și jignesc oamenii făcându-i analfabeți”.

Au existat și poziții ironice sau tăioase: „Ziceți mulțumesc că v-au adus acasă în siguranță, alte țări nu se sinchisesc pentru ai lor”, a scris cineva. „Cine voiai să-ți plătească, statul? El te-a trimis acolo?”, a întrebat retoric un alt utilizator. Un alt comentator a sintetizat frustrarea taberei critice: „Pe banii cui să-i aducă înapoi din concediu? Dacă nu era război, tot pe banii lor veneau”.

În centrul disputei rămâne diferența de percepție asupra noțiunii de „sprijin”. Pentru autorități, organizarea logistică a zborurilor și prezența consulară reprezintă intervenția necesară într-o situație de criză. Pentru o parte dintre turiști, ajutorul ar fi trebuit să includă și acoperirea costurilor suplimentare generate de un conflict imprevizibil.

Cazul scoate la iveală o tensiune mai veche din societate: unde se termină responsabilitatea individuală și unde începe obligația statului? În contextul unui conflict regional care a perturbat grav transportul aerian, răspunsul rămâne disputat.  

Cum au făcut alte țări

Mai multe ţări au organizat repatrierea cetăţenilor blocaţi în Orientul Mijlociu, ca răspuns la perturbările masive ale zborurilor după izbucnirea conflictului regional.

Anumite țări au oferit zboruri gratuite sau subvenționate integral:

India – prin Air India și alți operatori naționali, cetățenii indieni blocați în Emiratele Arabe Unite, Oman, Iordania sau Egipt au fost repatriați fără să plătească biletele. Costurile au fost suportate de guvern, ca parte a programului de protecție a cetățenilor în situații de criză.

Franța – cetățenii francezi au fost aduși acasă prin zboruri speciale organizate de Ministerul de Externe, fără plata biletelor de către turiști.

Spania – cursele charter pentru cetățeni spanioli au fost acoperite integral de stat, pentru a evita situațiile de blocaj în aeroporturi.

Alte țări au oferit sprijin parțial sau logistic:

Regatul Unit – autoritățile britanice au facilitat repatrierea prin charter flights, uneori subvenționând doar o parte din cost sau oferind reduceri pentru biletele comerciale, dar nu gratuitate totală.

Italia, Germania, Polonia, Elveția – în aceste țări, guvernele au folosit mecanisme europene de protecție civilă sau au coordonat curse comerciale, însă cetățenii au fost adesea nevoiți să suporte parțial costul biletelor.

Statele Unite – Departamentul de Stat a organizat curse de evacuare și a oferit suport logistic, dar nu toate costurile au fost acoperite integral; pentru anumite categorii vulnerabile au existat facilități gratuite.