Pensiile speciale din Parlamentul European, aproape de colaps: Nu mai sunt bani și pentru 2024

Înalți oficiali ai Parlamentului European se întrec în încercările de a salva un fond de pensii moștenit care se confruntă cu un deficit de 308 milioane de euro și ar putea rămâne fără bani în 2024.

Pensiile de „pluș” ale Parlamentului UE se confruntă cu o gaură de 300 de milioane de euro

„Fondul va epuiza în curând capitalul”, se arată într-un document intern pregătit de înaltul funcționar public al Parlamentului, Alessandro Chiocchetti, și văzut de POLITICO, care spune că fondul de care beneficiază sute de foști parlamentari europeni se confruntă cu o „situație financiară dramatică”.

Înalți deputați europeni au discutat despre document în cadrul unei reuniuni cu ușile închise la Strasbourg, luni, săptămâna trecută, dar încă nu au decis ce să facă.

„Opțiunea de a nu face nimic în acest sens este în mod clar exclusă”, a spus un purtător de cuvânt al Parlamentului.

Parlamentul European a înființat sistemul de pensii suplimentare în 1990 și a funcționat timp de 30 de ani până când a fost închis pentru noi membri în 2009, când a intrat în vigoare o schemă unificată de pensii.

Datorită, în parte, opririi contribuțiilor parlamentarilor în urmă cu 14 ani, fondul se află acum într-o situație dificilă.

„Cred că nu ar trebui să se mai irosească banii contribuabililor pe o structură care, în mod sincer [este] pusă la punct un pic ca o schemă Ponzi”, a spus Daniel Freund, un europarlamentar german al Verzilor. Schemele Ponzi sunt o formă de investiție frauduloasă care poate supraviețui doar prin aducerea continuă de noi membri.

„Acest lucru se limitează la energia criminală”, a spus Freund.

Stephen Hughes – președintele fondului, care a fost europarlamentar britanic cu Muncii din 1984 până în 2014 – a spus că Parlamentul ar trebui să-și onoreze angajamentul de a plăti pensionarilor.

„Parlamentul a intrat în asta cu ochii larg deschiși și cred că sunt foarte nedrepți”, a spus Hughes.

„Acei membri au oferit ani de serviciu loial Parlamentului European și se simt răniți că sunt tratați în felul în care sunt tratați în acest moment”, a adăugat el, argumentând că fondul a fost „foarte bine gestionat”, dar era obligat să funcționeze fără bani după ce a fost închis în 2009.

Viitor neclar

Fondul – ale cărui investiții sunt gestionate separat de o companie cu sediul în Luxemburg – are doar aproximativ 55 de milioane de euro din cele 363 de milioane de euro despre care se preconizează că vor trebui plătite după 2074. Deputații obișnuiau să plătească o treime din contribuții, cu Parlamentul completând restul.

„Din cauza încetării plăților contribuțiilor de către deputați și Parlament, randamentele insuficiente ale investițiilor și efectele crizelor financiare succesive, precum și instabilitatea geopolitică, situația fondului s-a deteriorat rapid din 2009”, se arată în nota secretarului general.

„Această sumă este insuficientă pentru a-și îndeplini obligațiile viitoare de plată a pensiei”, adaugă documentul.

Aceasta înseamnă că bugetul UE finanțat de contribuabili ar putea fi atacat pentru a plăti aproximativ 23 de milioane de euro pe an.

Documentul secretarului general, întocmit pentru citirea la o ședință prezidată de președintele Roberta Metsola pe 17 aprilie, prezintă trei posibile opțiuni.

Prima ar fi să nu faci nimic și să lași fondul să se prăbușească, adică Parlamentul – și contribuabilul – va trebui „cel mai probabil” să preia obligațiile de pensie. A doua opțiune ar fi lichidarea fondului și apoi oferirea unei sume forfetare mari beneficiarilor. În al treilea rând, dezastrul ar putea fi prevenit printr-o serie de modificări pentru a înăspri drepturile la pensie, cum ar fi prin creșterea vârstei de pensie eligibilă sau pur și simplu prin reducerea sumei pe care o primesc beneficiarii.

2.206 euro/lună pentru foștii europarlamentari

Cu cât o persoană a lucrat mai mult timp ca parlamentar, cu atât dreptul este mai mare – 914 de persoane, majoritatea deputați europeni de lungă durată, foști europarlamentari sau membri supraviețuitori ai familiei acestora, primesc în prezent o medie de 2.206 euro pe lună, scrie Politico.

(Spre comparație, în România, pensiile speciale ale magistraților, foști procurori și foști judecători, depășesc în medie 21.000 de lei, adică 4.200 euro/lună)

Purtătorul de cuvânt al Parlamentului a adăugat că deputații au solicitat informații juridice și financiare suplimentare pentru a examina toate opțiunile.

Parlamentul a dus mai multe bătălii juridice împotriva beneficiarilor fondului – și a câștigat – după ce a mărit vârsta de pensionare și a înăsprit alți termeni și condiții pentru a opri fondul moștenit să epuizeze finanțele instituției.

După contestațiile reprezentanților fondului, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat în martie o hotărâre finală de partea Parlamentului și confirmând că Biroul Parlamentului are dreptul legal de a reduce drepturile în mod proporțional.

Hughes a spus: „Cel mai rău rezultat pentru acest lucru ar fi ca Biroul să ia o decizie care să ducă la încă o rundă de litigii”.

Lara Wolters, un europarlamentar olandez din grupul Socialiștilor și Democraților, a scris lui POLITICO că „orice cale de urmat nu ar trebui să aibă un cost pentru contribuabilii europeni”. Chiar dacă „Parlamentul poate fi obligat să mențină acest fond „în viață” – nu este obligat legal să garanteze nivelurile actuale de plăți.”