Pensiile ar trebui să crească diferenţiat din toamnă. Propuneri privind pensiile speciale şi salariile bugetarilor

CNIPMMR consideră, în urma analizei ultimului raport de ţară al Comisiei Europene, că pensiile ar trebui să crească diferenţiat de la 1 septembrie, în funcţie de nivelul actual, pentru a nu adânci şi mai mult deficitul bugetar. Propunerile vizează şi pensiile speciale.

„Problemele identificate în Recomandările de ţară  sunt în mare aceleasi cu cele din anul 2019 şi chiar din anii trecuţi 2018, 2017 sau 2016”, consideră reprezentanţii Consiliului Naţional al IMM-urilor.

Măsurile susţinute de CNIPMMR, având în vedere Raportul de ţară pentru 2020 şi necesităţile pentru dezvoltarea socială şi economică a României, sunt împărţite pe 4 domenii, din care le prezentăm pe cele privind pensiile şi salariile: 

Astfel, propunerile CNIPMMR în domeniul creşterii pensiilor de la 1 septembrie sunt:

a) Creşterea cu 40% a pensiilor care au o valoare de până în 800 lei (în jur de 1.800.000 pensionari), rezultând o medie de 300 de lei/lună creştere, reprezentând un efort bugetar de aproximativ 1,3 miliarde euro/an;

b) Creşterea cu 200 de lei/lună a pensiilor cu valoarea între 801-1500 lei (în jur de 1.930.000 pensionari), reprezentând  un efort bugetar de aproximativ 965 milioane euro/an;  

c) Indexarea cu valorea inflaţiei a pensiilor care depăşesc 1500 lei (aproximativ 1.202.000 pensionari);

d) Îngheţarea valorii pensiilor care depăşesc 5.000 lei (în jur de 10.000 pensionari, din care circa 9.400 sunt pensii speciale de care beneficiază parlamentarii, magistraţii, grefierii, foşti angajaţi ai Aviaţiei Civile, diplomaţii şi foştii angajaţi ai Curţii de Conturi);

e) Adoptarea de măsuri pentru rezolvarea ratei ridicate a tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare;

f) Elaborarea unei strategii naţionale pentru Diaspora.

În domeniul salariilor, CNIPMMR propune:

• Creşterile salariale ale bugetarilor nu trebuie să afecteze nivelul investiţiilor şi nu trebuie să fie mai mari decât acestea;
• Digitalizarea administraţiei publice, cu restructurarea posturilor din administraţia publică locală şi centrală care întreţin nejustificat birocraţia.

Comisia Europeană a prezentat în 26 februarie 2020 DOCUMENTUL DE LUCRU AL SERVICIILOR COMISIEI Raportul de ţară din 2020 privind România, document în care defineşte orientările de politică economică pentru următoarele 12 luni.

Raportul a reflectat următoarele aspecte importante:

- Lipsa unor eforturi susţinute de reformă, creşterea deficitului bugetar şi a deficitului de cont curent pun în pericol sustenabilitatea creşterii economice a României. Lipsa unor eforturi susţinute de reformă, creşterea deficitului bugetar şi a deficitului de cont curent pune în pericol sustenabilitatea creşterii economice a României

- Economia continuă să crească, chiar dacă într-un ritm mai lent. PIB-ul real a continuat să crească puternic în 2019, ajungând la 4,1 %, pe fondul consumului privat şi al acţiunii favorizante a investiţiilor. Se preconizează o uşoară diminuare a creşterii, la 3,6 % în 2020 şi, respectiv, la 3,3 % în 2021".

- Cererea internă continuă să se menţină la un nivel ridicat pe fondul măsurilor fiscale adoptate, ceea ce adânceşte şi mai mult deficitul de cont curent. pe fondul consumului privat ridicat, mult peste volumul exporturilor, se estimează că deficitul de cont curent se va deteriora, ajungând la 5,1 % în 2019, urmând apoi să crească la 5,4 % în 2021.

- Situaţia de pe piaţa forţei de muncă a continuat să fie tensionată şi persistă probleme semnificative la acest capitol. Rata foarte scăzută de participare la forţa de muncă şi scăderea populaţiei active ca urmare a schimbărilor demografice, inclusiv a emigrării, au dus la o penurie de forţă de muncă şi de lucrători calificaţi şi la neconcordanţe între cererea şi oferta de locuri de muncă şi de competenţe.

- Deficitul public a continuat să crească, impulsionat de cheltuielile curente, depăşind în 2019 pragul de 3 % din PIB prevăzut în tratat. Se preconizează că va creşte în continuare, în special din cauza indexării cu 40 % a pensiilor, prevăzută pentru septembrie 2020.

- Sectorul bancar a rămas solid, dar activitatea de intermediere financiară are o pondere scăzută. 

-  Investiţiile insuficiente afectează potenţialul economiei de a se apropia de nivelurile din UE. Calitatea şi fiabilitatea reţelelor rutiere şi feroviare sunt slabe. Investiţiile în infrastructuri durabile de transport, de energie şi de mediu (pentru deşeuri, ape reziduale şi poluarea aerului) sunt insuficiente.