Peisaj dezolant în Zona Liberă Curtici-Arad: de ce fug investitorii
0Zona Liberă Curtici-Arad și-a pierdut treptat din investitori în ultimii ani, iar cei care au rămas se luptă cu impredictibilitatea și dezvantajele birocratice.
Zonele Libere au fost înființate începând cu anul 1992. La acel moment, companiile care își desfășurau activitatea în cadrul Zonelor Libere beneficiau de o serie de facilități. Printre acestea erau scutirea de la plata taxelor vamale și a TVA pe perioada în care importau, produceau și stocau bunurile în interiorul zonei libere. De asemenea, firmele care activau în Zonele Libere nu plăteau impozit pe profit, iar ulteiror acesta a ajuns la doar 5%. În urma accederii României în Uniunea Europeană, în anul 2007, avantajele existente s-au diminuat considerabil, iar facilitățile fiscale și vamale au dispărut.
Argumentele inițiale care au dus la crearea Zonelor Libere nu mai sunt în concordanță cu nevoile actuale ale pieței, după cum au declarat unii dintre puținii investitori rămași pentru „Adevărul”.
Unele entități economice extraeuropene ar putea avea interes să-și plaseze activitățile comerciale și logistice în Zona Liberă, dar nu are sens ca 100% din suprafețele Zonelor Libere existente în anul 2007 să rămână în regim de zonă liberă, când realitatea economică actuală impune o concentrare mai mare pe producție și o concentrare mai mică pe activități comerciale și logistice operate de entități economice non-europene. Niciun investitor care creează locuri de muncă nu mai este dispus să se implice într-o realitate de acest tip, care este complet lipsită de sens și de conexiuni reale cu sectorul industrial și cel al muncii în general.
Prezența în cadrul unei Zone Libere a avut încă de la început anumite constrângeri, asociate tocmai ca o contrapondere la facilitățile avute în vedere. La mai bine de 30 de ani de la adoptarea cadrului legal inițial, facilitățile au dispărut, constrângerile au rămas. De exemplu, în cadrul unei Zone Libere, terenul poate fi acordat doar în concesiune, iar clădirile construite de companii intră în activele Zonei Libere la sfârșitul perioadei contractuale. Cu alte cuvinte, în condițiile cadrului legislativ actual, dacă un contract de concesiune ajunge la scadență, pentru a-și putea continua activitatea, o companie este nevoită să participe din nou la o licitație de atribuire a terenului, în condiții necunoscute, iar pentru imobilul care până în acel moment era proprietatea sa, ar trebui să plătească chirie, în condiții la fel de necunoscute.
Este un factor de risc care blochează practic investițiile pe termen lung.
Peisaj dezolant
În plus, având în vedere pierderea progresivă și continuă a interesului investitorilor, îngrijirea și întreținerea terenurilor și halelor pe care le dețin sunt activități din ce în ce mai puțin importante pentru administrațiile zonelor libere, rezultând un peisaj dezolant, lipsit de servicii esențiale pentru dezvoltarea industrială.
Impactul se vede foarte clar în Zona Liberă Curtici-Arad. A fost înființată în 1999 și are două platforme, Arad și Curtici. Amplasarea în zona de vest a țării și beneficiile fiscale existente la acea vreme, au generat un interes puternic pentru cei care au investit în România. După 2007, lipsiți de factorul de atractivitate și confruntându-se cu imprevizibilitatea specifică pe termen lung a regimului de funcționare al Zonei Libere, investitorii au început să plece. În prezent se află într-o scădere bruscă a investițiilor. Pe platforma Curtici, de la 12 companii active în 2018 s-a ajuns la 6 companii în 2023 (o scădere de 50%). Scăderea numărului de investitori se vede și în evoluția numărului de angajați pe platformă: de la circa 2.200 în 2016, avem o reducere de aproape jumătate, la 1.300 la sfârșitul lui 2021.
Parlamentul vrea să le facă din nou atractive, dar proiectul are carențe majore
Investitorii încă prezenți trag un semnal de alarmă cu privire la perspectivele zonei libere.
„Am investit aici pentru că investiția inițială a fost o afacere bună. Dar dacă acum ne gândim să investim și mai mult, suntem blocați de faptul că nu există nicio certitudine că, până la urmă, investiția va rămâne proprietatea noastră. Această problemă nu permite dezvoltarea potențială a companiei noastre și a întregului teritoriu. Fără certitudinea absolută de a putea avea terenul disponibil atâta timp cât considerăm că este necesar, nu este posibil să ne dezvoltăm în continuare afacerea în Zona Liberă Curtici. Ar fi o investiție ”în orb”, în care depindem doar de deciziile altor entități” subliniază Milco Malosso, Director General al Global Display Solutions România.
Recent, a fost depus în parlament un proiect de lege care vizează restabilirea atractivității zonelor libere. Conform textului actual, concesionarii terenurilor și construcțiilor din zonele libere ar urma să fie scutiţi de la plata impozitului pe profit în primii 10 ani de activitate, iar în următorii 6 ani să plătească doar 7.5%. Aceștia vor fi scutiți de asemenea și de la plata impozitului pe clădiri și terenuri pe întreaga durată a contractului de concesiune.
”Proiectul de lege are mai multe carențe majore. Pe de o parte el se referă doar la viitorii investitori, nu și la cei prezenți. Companiile care au investit în ultimii 15-20 ani, și care nu au beneficiat de nici o facilitate până în prezent, vor fi ocolite și pe mai departe de astfel de facilități. De fapt, compania noastră nu a beneficiat de nicio facilitate deoarece statul român a schimbat regulile pe parcursul jocului. Am devenit astfel prizonieri într-o zona în care am investit și creat locuri de muncă, fiind obligați ca pe lângă toate taxele și impozitele plătite de orice firmă din România, să plătim tarifele aferente zonelor libere, însă fără a beneficia de facilitățile promise în momentul semnării contractului. Se crează astfel o problemă de concurență în piață. Se prevede de asemenea posibilitatea administrațiilor zonelor libere de a da în arendă terenuri agricole neînchiriate și neconcesionate. Cu alte cuvinte, se iese din sfera a ceea ce ar trebui să fie o zonă liberă, din punct de vedere economic, industrial.“ a declarat Sebastian Bulumac, Director General Valvetek.
Probleme și cu terenurile
Problema dobândirii proprietății terenului și a halelor de producție rămâne și ea nerezolvată.
”Este extrem de important pentru noi, ca investitori pe termen lung, să vedem eliminat acest factor puternic de risc și impredictibilitate ce rezultă din ridicarea de facilități de producție în zonele libere numai pe terenuri concesionate. În condițiile în care contractul nostru de concesiune încetează în martie 2030, ne vedem puși în situația de a opri orice investiție pe care am fi dorit să o implementăm în această perioadă sau pe viitor.
Suntem in dialog cu autoritățile locale însă concluzia discuțiilor de până acum este aceea că suntem practic într-o situație fără ieşire datorită legislației ancorate încă la trecut, captivi într-un contract care nu poate fi modificat până la sfârșitul perioadei de concesiune, indiferent de durata acesteia, moment la care unitățile de producție construite de companii vor intra în patrimoniul zonei libere ca bunuri de retur. Legislația a fost modificată în acest răstimp într-un singur sens, în beneficiul ecxlusiv al statului, iar concesionarii nu au avut altă opţiune decât să se supună deciziilor arbitrare. O soluție ar fi transformarea unei părți a zonelor libere, cel puțin al celor care au intrat într-un declin investițional, în parc industrial în care să fie incluse și bunurile de retur. Parcurile industriale, indiferent de natura de proprietate a acestora, oferă posibilitatea investitorilor care doresc acest lucru să achiziționeze terenul, în anumite condiții desigur,” spune și Brîndușa Ghiță, Director Termostampi Rom.
Ideea de a transforma o parte din Zona Liberă Curtici-Arad în parc industrial a fost lansată și promovată de autoritățile locale de mai multă vreme, fără a fi însă pusă în practică. Dezbaterea din parlament pe marginea modificării regimului zonelor libere poate însă să ofere o soluție aplicabilă la nivel național, în toate zonele libere și să întoarcă aceste platforme din drumul spre transformarea în deșerturi investiționale.
Se încarcă comentariile...
