Ai titluri de stat cu scadență în 2026? Statul îți propune să le schimbi cu unele scadente în 2035

Românii care au cumpărat titluri de stat cu scadenţă în 2026 le pot vinde la un preț fix stabilit de Ministerul Finanțelor și pot cumpăra altele cu scadenţă 2035, după ce instituţia de resort a decis să preschimbe unele titluri de stat cu maturitate scurtă cu o nouă serie de obligațiuni pe termen lung, mutând astfel obligația de plată mai departe în viitor. Potrivit analiștilor consultați de „Adevărul”, mecanismul seamănă cu o refinanțare bancară: rate mai mici, dar pe o perioadă mai lungă. „Amanetăm viitorul copiilor și nepoților noștri care vor trebui să le plătească din taxe și impozite mai mari.

Finanțele au preschimbat unele titluri de stat cu maturitate scurtă cu unele cu maturitate lungă

Concret, Ministerul a preschimbat obligațiuni scadente în 22 aprilie 2026 și 24 iunie 2026, cu o serie nouă de obligațiuni cu o maturitate mult mai extinsă, în 25 aprilie 2035, în sumă de 450,65 milioane lei. 

Operațiunea de preschimbare a titlurilor de stat cu scadența în 2026 cu altele scadente în 2035 a beneficiat de o cerere robustă din partea investitorilor, care a atins 836,34 milioane lei, după cum a precizat ministerul, adăugând că va efectua astfel de licitații de două ori pe lună.

Surse avizate au declarat pentru „Adevărul” că, practic, deținătorii actuali nu sunt afectaţi în urma realizării acestei operațiuni şi ei putând participa la licitațiile organizate de Ministerul Finanţelor, prin intermediul dealerilor primari.

Negrescu: E ca la refinanțarea unui credit, când mărești perioada și scazi rata

Întrebat ce înseamnă pentru românii care au cumpărat titluri de stat faptul că Ministerul Finanțelor a preschimbat obligațiunile pe termen scurt cu unele pe termen lung, analistul Adrian Negrescu a spus că, practic, e același lucru ca la refinanțarea unui credit bancar.

„Ministerul Finanțelor încearcă, practic, să dilueze povara datoriei publice, a împrumuturilor istorice făcute în ultimii trei ani, de peste 140 de miliarde de euro. Cum face asta?

Prin răscumpărarea titlurilor de stat vândute pe termen scurt și achiziția altora pe termen mediu și lung. Altfel spus, evită să mai plătească datorii uriașe în următorii ani și să mute mare parte din datorie pe termen lung. E ca la o refinanțare a unui credit când ai de ales – ori reduci perioada, ori reduci rata.

Statul alege să reducă rata pe care o are de plătit creditorilor prin această refinanțare guvernamentală”, a explicat Negrescu.

Acesta a adăugat că statul a ales această variantă pentru că, din păcate, „s-a adâncit în datorii pe care cu greu mai poate să le plătească”.

„Guvernul a ajuns să împrumute în fiecare an peste 50 de miliarde de euro pentru a finanța cheltuielile, și asta în condițiile în care, din taxele și impozitele pe care le colectează, aproape 90 la sută din bani se duc pe pensii și salarii. Cum acestea sunt cheltuieli fixe, trebuie să se împrumute ca să aibă cu ce să plătească și celelalte cheltuieli, de la educație, la sănătate, la consturile curente și rate la credite. Am ajuns în situația ca, în fiecare an, numai pentru plata dobânzilor la credite să plătim 11 miliarde de euro ceea ce e o sumă uriașă, greu de acoperit.

Aceasta rostogolire a datoriei publice, care a trecut de mult de 1000 de miliarde de lei, este o măsură de avarie menită să scadă presiunea datoriilor. Din păcate, are și efecte negative. Prin mutarea obligațiilor de plată pe termen mediu și lung practic amanetăm viitorul copiilor și nepoților noștri care vor trebui să le plătească din taxe și impozite mai mari.

Singura speranță este că economia va crește și că valoarea creditelor luate pe termen mediu și lung nu va mai fi atât de presantă cât este în prezent, având în vedere că, în teorie, statul va avea mai mulți bani la dispoziție”, a declarat Adrian Negrescu pentru „Adevărul”.

Explicațiile Ministerului de Finanțe

Ministerul a preschimbat obligațiuni scadente în 22 aprilie 2026 și 24 iunie 2026, cu o serie nouă de obligațiuni cu o maturitate mult mai extinsă, în 25 aprilie 2035, în sumă de 450,65 milioane lei. Prin acest tip de operațiuni, derulate cu o frecvență bilunară, Ministerul Finanţelor urmărește diminuarea riscului de refinanțare, care poate influența costul de împrumut al statului, a informat instituţia, precizând că acțiunea sa este în concordanță cu obiectivele asumate prin Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale.

Operațiunea a beneficiat de o cerere robustă din partea investitorilor, care a atins 836,34 milioane lei. În urma licitației, Ministerul Finanțelor a alocat suma de 450 milioane lei, reușind să obțină un randament maxim adjudecat de 6,93%. Acest randament, (care reprezintă costul pe care îl plătește statul pentru împrumut) deși unul în continuare ridicat, este cel mai scăzut obținut în acest an pentru o maturitate reziduală de aproximativ 10 ani.

„Această tranzacție reprezintă o componentă importantă a strategiei noastre de management al riscului. Obținerea unui cost al împrumutului de 6,93% pe termen lung – cel mai redus nivel din acest an, deși încă ridicat – nu este un eveniment întâmplător, ci dovada că disciplina fiscală și angajamentele asumate în dialogul cu Comisia Europeană sunt validate de piețe. Prin prefinanțare și extinderea maturității datoriilor, ne asigurăm că evităm presiuni suplimentare asupra costurilor statului, transformând încrederea investitorilor în beneficii concrete și durabile pentru bugetul public”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Un randament similar a mai fost realizat în cadrul unei emisiuni de titluri de stat din data de 11 noiembrie 2024, pe parcursul anului curent fiind înregistrate, în general, valori mai ridicate decât nivelul de 7%.

Costurile de finanțare, în scădere

Ministerul Finanțelor a subliniat că această evoluție favorabilă este rezultatul unei abordări prudente, inclusiv a politicii de prefinanțare (atragerea de fonduri în avans) a necesarului pe anul curent. În condițiile unui necesar de finanțare de 259 miliarde lei, planul are un grad de realizare de 95,3%, permițând asigurarea resurselor fără a pune o presiune suplimentară pe costurile de finanțare ale statului.

Reducerea graduală a costului de finanțare pe termen mediu și lung, care a coborât pentru prima dată în acest an sub 7%, este susținută și de îmbunătățirea percepției investitorilor. Această îmbunătățire vine ca reacție la programul de măsuri de consolidare fiscală ajustarea finanțelor publice implementate de Guvern pentru reînscrierea pe traiectoria agreată cu Comisia Europeană, dar și datorită confirmării gradului investițional de rating de către agențiile de rating.

Efectul tuturor acestor demersuri se reflectă în evoluția costurilor de finanțare care înregistrează un trend descendent. Comparativ cu prima jumătate a lunii septembrie a.c., s-au marcat reduceri de aproximativ 50-60 de puncte de bază (bps) pentru întreaga gamă de maturități. Evoluții pozitive similare se înregistrează și pentru euroobligațiuni (titluri de stat emise în Euro și USD pe piețele externe), unde scăderile sunt de 20-30 de puncte de bază.

Românii au împrumutat statul cu peste 40,5 miliarde de lei doar în 2025

De la începutul anului până la data de 20 octombrie 2025, populația a împrumutat statul cu puțin peste 40,5 miliarde de lei, o valoare record cu o pondere de aproximativ 17% în totalul creditelor luate de Guvern pentru acoperirea necesarului de finanțare din acest an, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

În tot anul 2024, statul a împrumutat de la populație aproximativ 32,7 miliarde de lei.

Importanța acestor subscrieri este tot mai mare în condițiile în care nevoia de finanțare a statului este în creștere, iar strategia Ministerului de Finanțe vizează creșterea ponderii populației în total datorie publică, o sursă de capital stabilă pentru stat, mai ales la nivelul ridicat al dobânzilor.

Faptul că aproape 20% din necesarul de finanțare este contractat de la populație este un progres major comparativ cu anii anteriori, când această cifră nu depășea nici 3%.

Mai mult, datoria publică plătibilă populației (ponderea populației în total datorie publică) a crescut accelerat în ultimii ani, depășind 6% în acest an, ajungând în aprilie 2025 la 61,6 miliarde de lei.

În plus, pe întreg anul, scadențele în contul titlurilor deținute de populație se ridică undeva la 24-25 miliarde de lei, în timp ce sumele planificate a fi atrase de guvern de la investitorii persoane fizice prin programele Fidelis și Tezaur se ridică la 45-50 de mld. lei – un plus net în 2025 la deținerea de datorie publică a gospodăriilor populației de 20-25 mld lei.