OMV: Condiţiile de pe piaţa gazelor naturale vor fi deosebit de dificile în 2016. Preţul gazelor a scăzut prea mult

Rainer Seele vrea să reorienteze OMV spre Rusia

OMV anticipează că în acest an condiţiile de pe piaţa gazelor naturale vor fi deosebit de dificile, grupul austriac urmând să se concentreze pe strategiile din Europa, relatează agenţia UPI, citată de News.ro.

Directorul general al OMV, Rainer Seele, afirmă miercuri, într-un comunicat, că grupul îşi va stabili cu mare grijă strategia din acest an, pe fondul declinului de 37% al preţurilor petrolului şi nivelul excepţional de scăzut al preţurilor gazelor.

„În acest mediu, ne concentrăm în primul rând pe cash şi costuri“, a spus Seele.

OMV a prezentat în martie o nouă strategie, în care profitabilitatea va fi pusă înainte creşterii cantitative. Compania a anunţat miercuri că va menţine producţia la un nivel relativ stabil de 300.000 de barili pe zi.

În primul trimestru, OMV a raportat un profit net de 190 de milioane de dolari, cu circa 50% mai scăzut faţă de intervalul similar din 2015, din cauza impactului preţurilor scăzute ale petrolului şi gazelor.

Petrom, la care OMV deţine 51%, a realizat în primul trimestru un profit net de 291 de milioane de lei, în vreme ce producţia Petrom s-a situat la 175.000 de barili pe zi, din care 166.000 în România.

Piaţa energiei s-a stabilizat în a doua parte a trimestului.

OMV anticipează pentru 2016 un preţ mediu al petrolului Brent de circa 40 de dolari pe baril, sub nivelul de 45 de dolari pe baril estimat anterior.

Schimb de active cu Gazprom

Grupul austriac a semnat acorduri cu grupul rus Gazprom, în aprilie, pentru întărirea colaborării strategice. Acordurile includ un schimb de active şi livrarea de produse petroliere din portofoliul Gazprom. În cadrul schimbului de active, OMV va ceda o serie de zăcăminte din Norvegia în schimbul unei participaţii la un zăcământ din Siberia.

Gazoductul Nord Stream 2, mărul otrăvit al Rusiei

De asemenea, OMV este partener la proiectul Nord Stream, care tranportă gaze direct din Rusia în Germania, pe sub Marea Baltică.

Compania austriacă a precizat că decizia finală de investiţie în dublarea capacităţii Nord Stream o va lua în acest an.

Liderii europeni şi-au exprimat îngrijorarea că proiectul de construcţie a Nord Stream 2 nu respectă reglementările UE şi ar creşte dominaţia Rusiei pe piaţa europeană a gazelor.

Acesta este un proiect foarte controversat, iar statele din estul Europei se opun realizării acestuia deoarece ar destabiliza Ucraina, pe măsură ce Rusia nu va mai folosi infrastructura Naftogaz, iar acest lucru va lăsa Kievul la mâna Moscovei. De altfel, Rusia a mai întrerupt de trei ori livrările prin Ucraina, în 2006, 2009 şi 2014, declanşând mai multe „războaie ale gazelor“.

Livrările de gaze ruseşti, care reprezintă o treime din consumul european de gaze, au fost din ce în ce mai mult politizate, în urma anexării Crimeei şi a sprijinirii cu trupe şi arme a insurgenţilor din Donbass.

Lobby cu ştaif

Gazoductul Nord Stream, prin Marea Baltică, a fost deja construit şi inaugurat din 2011. Rusia a încercat să ocolească Ucraina şi prin sud, prin Balcani, dar South Stream, dar proiectul a căzut din cauza opoziţiei Comisiei Europene. Acum s-a întors din nou la Nord Stream şi vrea să-i vrea să-i dubleze capacitatea până la 110 miliarde de metri cubi. Astfel, Gazprom a semnat anul trecut o înţelegere cu grupurile germane E.ON, Wintershall – subsidiară a gigantului chimic BASF, dar şi cu ENGIE – fostul GDF SUEZ, dar şi grupul petrolier Shell, ca şi grupul austriac OMV.

În schimb, România, Polonia şi alte opt state din Estul Europei cer blocarea gazoductului Nord Stream 2 deoarece evitarea Ucrainei în tranzitul de gaze ar destabiliza ţara vecină. O scrisoare în acest sens a fost trimisă în noiembrie de către liderii din  Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovacia. Concomitent, şi Comisia Europeană se opune proiectului.