Oana Gheorghiu a prezentat lista companiilor de stat cu datorii și pierderi de miliarde. „Aceasta este factura anuală pe care românii o suportă”

Oana Gheorghiu a prezentat primele 22 de companii de stat pe care Guvernul le consideră „găuri negre” ale economiei, societăți care au acumulat datorii de miliarde și a detaliat ce urmează să se întâmple cu acestea, în funcţie de categoria în care se încadrează.

Oana Gheorghiu, despre "găurile negre" din economia României. FOTO: Inquam Photos/Octav Ganea

Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat, la finalul ședinței de Guvern de joi, 16 aprilie, primele concluzii ale procesului de reformă a companiilor de stat, descriind o situație financiară care, în opinia sa, nu mai poate fi ignorată.

Ea a vorbit despre o problemă sistemică, generată de peste 1.500 de societăți în care statul este acționar, dintre care multe funcționează ineficient și generează pierderi semnificative pentru bugetul public.

În acest context, spune Oana Gheorghiu, guvernul a decis să înceapă cu un proiect-pilot care vizează 22 de companii din domenii-cheie precum energia, transporturile și industria, care au acumulat datorii bugetare de aproximativ 4,2 miliarde de lei și au înregistrat pierderi nete de circa 1,12 miliarde de lei doar în ultimul an raportat.

„Aceasta este factura anuală pe care românii o suportă”, a afirmat Oana Gheorghiu, calificând aceste companii drept „găuri negre pentru economia României”.

Vicepremierul a subliniat că problema nu este una conjuncturală, ci reflectă disfuncționalități structurale acumulate în timp, şi a insistat că reforma nu mai poate fi amânată și trebuie să meargă dincolo de schimbări superficiale de management.

„A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței”, a declarat ea, precizând că transformarea sistemului trebuie realizată „în beneficiul României și al românilor, nu în beneficiul băieților deștepți”.

Portivit proiectului-pilot gândit de guvern, acolo unde există importanță strategică, statul va continua să investească și să consolideze activitatea, însă, în cazul societăților fără perspectivă economică, se vor lua în calcul măsuri mai drastice, inclusiv restructurări, fuziuni sau închideri.

„Această primă listă care conține 22 de companii, din zona de energie, transporturi și de la Ministerul Economiei, reprezintă un proiect-pilot pe care îl facem în noul flux gândit cu membrii Guvernului și împreună cu AMEPIP, agenție care răspunde de guvernanța companiilor de stat, cea care implementează, practic, legislația și toate angajamentele noastre luate în relația cu OECD și cu Comisia Europeană”, a explicat Oana Gheorghiu.

Cine sunt marii datornici

Potrivit datelor prezentate, cele mai mari restanțe la buget sunt generate de companii precum CFR Marfă, CFR SA și Romaero.

În acest context, Oana Gheorghiu  a precizat că situația acestor firme trebuie analizată diferențiat, deoarece unele administrează infrastructuri critice, în timp ce altele sunt entități comerciale sau structuri rămase fără obiect de activitate, dar care continuă să acumuleze pierderi.

Ce se va întâmpla cu firmele vizate

Pentru a evita decizii arbitrare, Guvernul a evaluat fiecare companie din lotul-pilot pe baza a șapte criterii, care vizează strategia, guvernanța, modelul de business și performanța comercială, operațională, patrimonială și financiară, şi a stabilit criteriile de intervenţie. În acest scop, datele au fost extrase automat din sistemele Ministerului Finanțelor și ANAF, pentru a asigura o imagine unitară și a elimina raportările redundante.

1. Infrastructură critică

Companii precum ELCEN, Oil Terminal și CFR SA sunt considerate infrastructuri critice și vor beneficia de investiții și reforme de guvernanță.

2. Decizie strategică

În cazul unor societăți precum Avioane Craiova sau Romaero, Guvernul va trebui să ia decizii strategice la nivel interministerial, având în vedere importanța lor industrială.

3. Transformare după model european

CNCIR ar urma să fie reorganizată pentru a deveni competitivă după modele europene.

4. Redresare operațională

CFR Călători, Metrorex și TAROM vor intra într-un proces de redresare operațională, posibil cu sprijin extern.

5. Fuziuni și absorbții

Pentru societăţi precum Telecomunicații CFR şi Tipografica Filaret sunt luate în calcul fuziuni sau absorbții.

6. Ieșire din portofoliu

Unele firme ar putea intra în lichidare sau ar putea fi radiate, iar Petrotrans este cel mai elocvent exemplu pentru această situaţie.

Situația de la Petrotrans

Pentru a ilustra disfuncționalitățile sistemului, vicepremierul a invocat situația Petrotrans, o companie aflată în faliment încă din 2007, dar care nu a fost nici până astăzi lichidată.

„Este o companie aflată în faliment din 2007, iar noi suntem în 2026. Singurii care au încasat bani în acești ani au fost lichidatorii, contabilii și cei care s-au ocupat de arhivare”, a declarat Oana Gheorghiu.

Potrivit acesteia, procedura a fost tergiversată aproape două decenii, timp în care statul a continuat să suporte costuri fără a recupera datoriile.

Mai mult, din cauza faptului că firma nu a fost radiată, bugetul public plătește anual peste 29.000 de euro pentru conducte care există doar în documente, în baza unei hotărâri judecătorești.

„Este un exemplu clar de ce se întâmplă atunci când statul nu acționează coordonat. Apar suprapuneri de decizii și blocaje care nu fac decât să adâncească pierderile”, a mai spus vicepremierul.

Urmează un nou val de evaluări

Situații similare au fost identificate și în cazul unor companii precum Remin și Minvest, pentru care Guvernul pregătește un calendar clar de intervenție.

Potrivit viceprierului Oana Gheorghiu, n perioada următoare, Executivul intenționează să extindă analiza și asupra altor companii de stat, urmând ca un nou lot să fie selectat în următoarele 30 de zile, pe baza unor criterii ce țin de importanța strategică și de situația financiară.

„Statul trebuie să devină un acționar responsabil, care previne intrarea în faliment sau insolvență, nu unul care intervine abia după ce companiile ajung în aceste situații. Nu mai putem amâna. Reforma înseamnă decizii clare: ce facem, cine face și până când”, a conchis Oana Gheorghiu.