„Nu sunt proști, sunt ticăloși!”. Un reputat expert critică vehement politicienii care promovează impozitarea progresivă
0Semne rele pentru economie: deficitul a crescut în primele 6 luni ale acestui an în comparație cu aceeași perioadă a anului 2024. Profesorul Bogdan Glăvan explică de ce economia României arată prost, iar creșterea taxelor și posibila introducere a impozitării progresive vor agrava situația.
Economia României gâfâie serios, iar deficitul bugetar riscă să fie chiar mai mare în acest an decât în 2024, când a atins un record de 9,3%. Cifrele arată îngrozitor pentru Guvernul Bolojan, în condițiile în care ultimele date oficiale indică faptul că lucrurile nu merg deloc într-o direcție bună.
Astfel, potrivit Ministerului de Finanţe, execuţia bugetară la 6 luni s-a încheiat cu un deficit de 69,8 miliarde lei, respectiv 3,68% din PIB. Cifrele sunt mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, când deficitul a fost de 63,67 miliarde de lei, respectiv 3,62% din PIB.
Profesor universitar, expert în macro și microeconomie, economia dezvoltării și economia monetară și director al Centrului de Economie Politică și Afaceri româno-american „Murray Rothbard“, Bogdan Glăvan spune că economia nu merge deloc așa cum ar trebui. Într-o postare pe Facebook, expertul analizează situația economiei dupăprimele 6 luni. Deși există unele aspecte pozitive, per ansamblu situația este gravă, iar perspectivele sunt și mai sumbre.
Ce merge bine, ce merge rău
„După 6 luni din an putem spune că avem o imagine relativ relevantă asupra execuției bugetare. Cu amendamentul că într-o țară ca România, care primește masiv asistență externă, orice influx punctual de bani de la Bruxelles denaturează poza de ansamblu (soldul general) și impune, astfel, un pic mai multă precauție în estimări. La capitolul Cheltuieli execuția bugetară stă destul de bine în raport cu planificarea de la începutul anului. Înghețarea salariilor și a pensiilor se observă. La jumătatea anului s-au cheltuit jumătate din banii prevăzuți pentru cheltuieli de personal, deci suntem în grafic. Nu suntem tocmai în grafic cu cheltuielile de asistență socială, care sunt mai mari cu 0,3% din PIB decât ar fi trebuit să fie – un risc despre care s-a discutat la începutul anului și care arată încă o dată, ca să mă exprim elegant, proasta calitate a bugetării în România”, spune economistul.
Bogdan Glăvan completează: „Pe de altă parte, cheltuielile cu bunuri și servicii încă nu au ajuns la jumătatea bugetului prevăzut, deci e OK. Asta nu reprezintă o garanție că nu vor crește (asimetric) în perioada următoare, deși ar trebui să poată fi controlate. Cheltuielile de capital sunt și ele sub jumătatea nivelului anticipat pe tot anul. Pe scurt, la cheltuieli statul stă bine, chit că în opinia mea ar putea sta și mai bine, dacă ar exista voință politică în coaliție”, mai spune el.
Există însă în continuare probleme mari, iar din această cauză economia României merge încet, dar sigur în jos, este de părere expertul. Și chiar dacă odată cu creșterea taxelor vor intra într-o primă fază ceva mai mulți bani în buget, pe termen mediu și scurt strategia Guvernului Bolojan este una pierzătoare.
„Problema este la capitolul Venituri. Veniturile fiscale sunt sub jumătatea nivelului prevăzut și, având în vedere că economia merge în jos, ceteris paribus se prefigurează un eșec bugetar la finalul anului. Creșterea taxelor de la 1 august va contrabalansa, pe termen scurt, această evoluție, însă cu riscul de a ne regăsi în aceeași postură peste un an sau doi, așa cum am avertizat și cum voi explica din nou. Ce se întâmplă? O parte din taxe au adus mai mulți bani la buget, însă colectarea altor taxe a bătut în retragere. E logic: la nivel macro creșterea presiunii fiscale nu produce efectele scontate; statul strânge mai mulți bani de acolo de unde a mărit taxele, însă economia resimte efectul depresiv și, în consecință, varsă mai puțini bani la buget prin restul taxelor”, adaugă expertul.
Unde dai și unde crapă
Aici, Bogdan Glăvan detaliază și explică mecanismul care face ca pe termen mediu și lung să scadă sumele ce vor veni la buget din impozitul pe profit:
„Concret, guvernul adună acum mai mulți bani din impozitarea veniturilor și din contribuțiile sociale, deoarece a eliminat excepțiile (IT, construcții, agricultură) și a mărit impozitul pe dividende. Însă culege (relativ) mai puțini bani din impozit pe profit și din TVA. În ceea ce privește impozitul pe profit, la jumătatea anului statul a strâns 42% din banii prevăzuți pe tot anul; în ceea ce privește TVA, a strâns 43%.”
Și asta nu este tot. Bogdan Glăvan este de părere că guvernul acționează într-o direcție greșită, iar orice intervenție brutală, inclusiv fiscală, provoacă probleme mari în alte direcții.
„Dacă ne-am imagina economia ca pe o rețea de conducte comunicante, atunci am vedea următorul lucru: statul strânge șurubul într-o parte, însă creșterea presiunii face ca conductele să pleznească în altă parte, după care statul se duce să strângă șurubul acolo, însă creșterea presiunii face să pleznească o altă conductă și tot așa. Creșterea taxelor de la 1 august va continua această spirală: va repara exact „pierderile” de TVA și de impozit pe profit, însă va presiunea va face ca alte țevi să bușească în viitor”, mai spune Glăvan.
Taxele uriașe ne duc la sapă de lemn
Cunoscut ca un economist de formație liberală, Bogdan Glăvan se opune vehement impozitării progresive, deși aceasta a fost recomandată insistent de Comisia Europeană, de Banca Mondială și de FMI. „Vom vedea anul următor ce se întâmplă cu veniturile din impozitarea salariilor... de asta nu sunt proști, ci doar ticăloși acei miniștri și politicieni care avertizează că, mai devreme sau mai târziu, „va trebui” să decretăm impozitarea progresivă, adică creșterea impozitului pe salarii”, explică economistul.
Rezumând, la final Bogdan Glăvan explică de ce, în opinia lui, decizia Guvernului Bolojan de a crește „birurile” este una dezastruoasă pentru economie și nu are cum să fie o strategie câștigătoare. El crede că acest plan va aduce doar sărăcie și va priva economia de resursele pe care companiile private vor fi obligate să le ofere statului, riscând în acest fel să rămână subdezvoltate sau chiar să falimenteze pe fondul taxelor și impozitelor tot mai greu de suportat.
„Una peste alta, dacă ridicăm ochii din volan și privim înainte, la 200 de metri pe drum, vedem riscuri uriașe. Redresarea bugetară nu se poate realiza mărind taxele. Motivul principal este că taxele sărăcesc, diminuează producția. Și nici o țară în istorie nu a reușit să aibă echilibru bugetar cu o economie precară; cel mai bun exemplu din zilele noastre îl oferă chiar statele occidentale, pe care unii, doar ușor mai inteligenți decât Beavis și Butthead, le dau drept model de bune practici. Iar România tot va trebui să mărească unele cheltuieli; și PNRR se va termina; și înghețarea salariilor nu are cum, prin definiție, să producă economii bugetare sustenabile”, încheie profesorul Bogdan Glăvan.
Se încarcă comentariile...
