Motorul economiei europene începe să dea rateuri: în Germania apar grevele şi protestele

Economia germană a intrat pe un trend descendent, cea franceză stagnează, iar cea italiană e în recesiune

Economia Germaniei a scăzut cu 0,2% în cel de-al doilea trimestru, dar aceasta nu este singura problemă a celei mai mari economii europene: piloţii, angajaţii din sectorul feroviar şi brutarii au început să declanşeze greve şi proteste.

Dacă primii protestează cu privire la condiţiile de pensionare, ceilalţi vor majorarea salariilor. Protestele vin în contextul în care economia germană pierde din viteză: după ce a avansat cu 0,7% în primul trimestru, PIB-ul german a scăzut cu 0,2% în cel de-al doilea trimestru. 

Presa franceză se întreabă dacă, în acest caz, politicile economice ale cancelarului german Angela Merkel se vor schimba. Deja mai mulţi economişti, dar şi sindicate, cer creşterea salariilor, ceea ce ar reduce din avantajul competitiv pe care Germania îl are faţă de celelalte state din zona euro. În acest mod s-ar putea susţine o creştere mai echilibrată a zonei euro.

Totuşi, o astfel de schimbare pare puţin probabilă la Berlin. În schimb, dacă Merkel nu îşi schimbă poziţia, contextul actual ar putea evolua în aşa fel încât Germania să fie forţată să îşi reconsidere politicile economice. Mai exact, Germania este dependentă şi ea de statele din zona euro şi dacă tot mai multe cad în recesiune, atunci ar putea să nu aibă de ales, scrie 20minutes.fr. Numai că riscul este ca oficialii germani să răspundă noilor probleme tot cu politici restrictive, ceea ce ar fi „o catastrofă“ pentru întreaga Europă.

Deja Franţa stagnează din punct de vedere economic de două trimestre, iar Italia a intrat şi ea în recesiune, cu un minus de 0,2% pe trimestrul al doilea faţă de primele trei luni şi de 0,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

De altfel, Mario Draghi, şeful Băncii Centrale Europene, a anunţat deja că, pe fondul încetinirii inflaţiei din zona euro, instituţia ar putea fi obligată să ia măsuri precum relaxarea monetară, care presupune cumpărarea de obligaţiuni de pe piaţă. Aceasta ar duce la menţinerea unor rate scăzute ale dobânzilor şi ar stimula creditarea pentru companii şi consumatori.

Economistul Nouriel Roubini consideră că unele state trebuie să continue consolidarea, altele ar putea anunţa un pachet fiscal pentru a stimula cererea internă. Ţinta ar fi evitarea deflaţiei.