Momentul adevărului în criza euro: vor reuşi liderii din UE să evite dezintegrarea monedei unice?
0
După aproape trei ani de la debutul crizei din Uniunea Europeană, se apropie momentul adevărului pentru puterile europene. Înfiinţarea unei uniuni bancare este principalul obiectiv al ţărilor din blocul euro, care încearcă să găsească soluţii pentru problema datoriilor de stat şi pentru fragmentarea pieţei europene. În caz contrar, moneda euro riscă să se dizolve.
Criticii care acuză că procesul evoluează prea greu subestimează întreaga amploare a planului, potrivit jurnaliştilor cotidianului de business „The Wall Street Journal”.
Crearea unui cadru unic de reglementare care să includă noile reguli ale Acordului Basel III, stabilirea unui Mecanism Unic de Supraveghere a celor 6.000 de unităţi bancare din zona euro şi hotărârea de luna trecută asupra măsurilor care urmează să fie aplicate în cazul falimentelor bancare sunt progrese importante care au nevoie de timp pentru a fi puse la punct.
Cu toate că rezultatele de până acum nu sunt perfecte şi există ţări care se opun reformelor, aceste slăbiciuni sunt, probabil, inevitabile într-o alianţă de 17 state şi chiar printre toate cele 27 de ţări europene (de la 1 iulie 2014, după aderarea Croaţiei la UE, numărul a crescut la 18, respectiv 28 de state membre).
Fiecare dintre naţiuni şi-a dezvoltat un sistem financiar unic, vechi de zeci de ani, modelat de crizele financiare din trecut, de stimulente fiscale şi care şi-au construit încrederea în instituţiile naţionale.
Viitorul uniunii monetare, în mâinile liderilor din zona euro
Săptămâna trecută, Comisia Europeană (CE) a elaborat propunerea pentru planul Mecanismului Unic de Supraveghere, care presupune un set obligatoriu de măsuri aplicate băncilor falimentare. Odată cu agravarea problemei datoriilor din Grecia, la sfârşitul anului 2009, măsurile de combatere a crizei euro au fost în impas din cauza incertitudinii privind responsabilitatea datoriilor nesustenabile.
Potrivit planului înaintat de Comisie, în cazul în care se va mai repeta scenariul din Grecia şi din Cipru, principala povară a datoriilor o va suporta tot Comisia Europeană, care a mai propus să fie investită cu autoritatea de a administra un fond unic de urgenţă de 55 de miliarde de euro, adunate de pe urma unui nou impozit aplicat băncilor.
Oficialii Comisiei au motivat decizia de a numi la conducerea autorităţii de rezoluţie propria instituţie, explicând că nu este vorba de un abuz de putere, ci mai degrabă de efectul limitărilor tratatelor europene. Aceste acorduri interzic Uniunii Europene să predea responsabilităţi unor agenţii noi, scrie cotidianul american.
Băncile din zona euro vor fi luate la control
Pe de altă parte, Banca Centrală Europeană se pregăteşte să efectueze verificări ale activelor celor mai importante 130 de grupuri bancare din Europa, pe care intenţionează să le supravegheze începând cu 2014, odată cu punerea în funcţiune a Mecanismului Unic de Supraveghere. Aceste evaluări au potenţialul să definească un moment crucial în evoluţia crizei euro: poate fi prima şi ultima şansă de a restaura încrederea în siguranţa şi stabilitatea sistemului bancar european.
În cazul în care evaluările se vor desfăşura în mod corect, cu siguranţă vor fi descoperite numeroase cazuri de deficit de capital de-a lungul întregului sistem bancar din Europa. În ciuda faptului că băncile şi-au consolidat capitalul în ultimii ani, creditele neperformante fac pagube tot mai mari pe zi ce trece.
Totodată, este resimţită o preocupare internaţională din ce în ce mai accentuată faţă de eventualele probleme care se ascund în bilanţurile bancare, camuflate de lipsurile Acordului Basel III. Ponderile de risc pentru portofolii identice ale diferitelor bănci pot varia până la 40%, potrivit unui studiu realizat de Comitetul de la Basel.
Compromisurile sunt esenţiale
Există zvonuri potrivit cărora unele autorităţi naţionale de reglementare au colaborat cu băncile pentru a ascunde deficiturile bugetare, sperând că zona euro va decide în cele din urmă să contribuie la acoperirea datoriilor. Crearea unei singure instituţii de supraveghere şi a unui cadru unic de reglementare va forţa autorităţile locale să renunţe la aceste practici şi să închidă sau să restructureze băncile cu probleme.
Însă Berlinul se teme că propunerea Comisiei va permite organelor locale de reglementare să se sustragă de la responsabilitate, sperând că Bruxelles-ul îşi va asuma riscul de a rezolva problemele. Cert este că planul formulat de CE se bazează pe reguli menite să protejeze integritatea pieţei unice europene, mai degrabă decât pe normele care reglementează modul de funcţionare a zonei euro.
Eşecul în stabilirea unei uniuni bancare ar putea transmite un semnal puternic de avertizare, demonstrând că zona euro este incapabilă să-şi consolideze propriul sistem financiar. Pe fondul opoziţiei Germaniei, autorităţile europene ar putea fi nevoite să facă mai multe compromisuri pentru a ajunge la un numitor comun.
Alte ştiri asemănătoare:
Opt ani de austeritate, criza din Grecia rămâne
În 2005, Atena a adoptat primul buget de austeritate. După opt ani şi două împrumuturi de urgenţă în valoare de peste 230 de miliarde de euro, statul cel mai probabil va avea nevoie de încă o restructurare a datoriei.
Germania vrea noi reforme în zona euro
Germania vrea noi reforme şi progrese mai rapide în ţările zonei euro afectate de criza datoriilor, potrivit unui raport pregătit de biroul cancelarului Angela Merkel şi obţinut de revista Der Spiegel, în care este evaluată evoluţia înregistrată în contextul regulilor bugetare mai stricte din UE.
Economia zonei euro, pentru prima dată în scădere timp de 2 ani la rând, într-o "criză a şomajului"
Comisia Europeană (CE) a înrăutăţit prognoza de creştere economică a zonei euro pentru acest an la -0,4%, pe fondul crizei datoriilor de stat şi problemelor din sectorul bancar, iar comisarul european Olli Rehn a vorbit despre o "criză a şomajului", care trebuie combătută prin reforme structurale.
Cancelarul german Angela Merkel a declarat luni în cadrul unui eveniment în Berlin că statele membre zonei euro trebuie să fie pregătite să cedeze din controlul unor politici către forurile europene, în cazul în care blocul euro va
decide cu adevărat să rezolve criza datoriilor, astfel încât să recâştige investitorii străini.
UE lucrează pentru a legaliza naţionalizarea depozitelor pentru salvarea băncilor
Statul va trebui să utilizeze toate pasivele pentru recapitalizarea unei bănci în procedura de bail-in, excepţie făcând depozitele garantate (sub 100.000 euro), economiile şi activele clienţilor protejaţi de legea falimentului sau
de dreptul civil, dar şi datoriile către angajaţi, furnizori şi stat.
Cât de aproape este sfârşitul crizei din zona euro
Faptul că specialiştii în investiţii vorbesc tot mai frecvent despre o ieşire din criza datoriilor suverane este un semn pozitiv asupra îmbunătăţirii semnificative în percepţia pieţei faţă de zona euro.
Se încarcă comentariile...
