Mediul de afaceri propune ca numărul de ministere să scadă de la 24 la 15

Oamenii de afaceri reuniţi în cadrul Consiliul Naţional al IMM-urilor din România (CNIPMMR) propun o reducere a numărului de ministere din Guvern de la 24 la 15.

CNIPMMR consideră necesară o regândire a structurii guvernamentale şi o adaptare a programului de guvernare la noile realităţi economice şi sociale, arată consiliul într-un comunicat.

Faţă de structura actuală cu 24 de miniştri, plus prim-ministrul, CNIPMMR propune o structură mai suplă şi adaptată nevoilor României pentru o guvernare modernă.

CNIPMMR propune ca guvernul să fie format din 15 ministere, similar cu cele din Germania şi Olanda, dar adaptat realităţilor româneşti, astfel:

• Ministerul Economiei şi Energiei;
• Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului;
• Ministerul Finanţelor Publice;
• Ministerul Fondurilor Europene;
• Ministerul Antreprenoriatului, Comerţului şi Tehnologia Informaţiei;
• Ministerul Muncii;
• Ministerul Sănătăţii;
• Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului;
• Ministerul Culturii şi Diasporei;
• Ministerul Apărării Naţionale;
• Ministerul Administraţiei şi Internelor;
• Ministerul Justiţiei;
• Ministerul de Externe;
• Ministerul Agriculturii şi Protecţiei Mediului;
• Ministerul Transporturilor,

Pentru asigurarea unui mod de lucru cât mai eficient, instituţia propune ca doi dintre membrii cabinetului să aibă funcţia de viceprim-ministru pentru domeniile economic şi social, având în coordonare următoarele ministere:

• Domeniul economic:

 a) Ministerul Economiei şi Energiei;

 b) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului;

 c) Ministerul Finanţelor Publice;

 d) Ministerul Fondurilor Europene;

 e) Ministerul Antreprenoriatului, Comerţului şi Tehnologia Informaţiei.

• Domeniul social:

a)      Ministerul Muncii;

b)     Ministerul Sănătăţii;

c)       Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului;

d)      Ministerul Culturii şi Diasporei.

De asemenea, CNIPMMR vine cu o serie de propuneri pentru noile direcţii de guvernare eficientă.

CNIPMMR solicită trecerea la o viziune pragmatică şi realistă a guvernului, prin implementarea măsurilor specifice domeniilor majore pentru dezvoltarea României, astfel :

1. Stabilitate şi predictibilităţii

Potrivit CNIPMMR, Guvernul nu ar trebui să mai emită nicio OUG, în domeniul economic şi fiscal, raportat la volumul imens de legislaţie deja existent. Încrederea în sistemul fiscal este o condiţie esenţială pentru investitori, predictibilitatea fiind unul dintre cei mai importanţi factori care influenţează deciziile de investiţii.

Pănă la 1 septembrie 2019 au fost emise 61 de Ordonanţe de Urgenţă, 162 de legi şi 639 de Hotărâri de Guvern, iar în anul 2018, au fost adoptate 114 Ordonanţe de Urgenţă, 354 Legi şi 1029 Hotărâri de Guvern.

2. Creşterea nivelului investiţiilor publice

Potrivit „Raportului de ţară din 2019 pentru România” publicat de Comisia Europeană, România „a înregistrat progrese limitate în ceea ce priveşte pregătirea proiectelor de investiţii publice şi stabilirea priorităţilor în acest domeniu”.

Astfel, este necesară acordarea unei atenţii deosebite asupra aspectelor calitative ale investiţiilor întrucât calitatea acestora este marcată în continuare de deficienţe de gestionare, de schimbări frecvente ale priorităţilor şi de dificultăţi în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor UE, iar investiţiile private sunt afectate de persistenţa incertitudinii juridice şi a birocraţiei, susţin oamenii de afacere.

3. Împrumuturile publice sustenabile

Conform BNR în perioada ianuarie - iunie 2019, datoria externă totală a crescut cu 4 254 milioane euro.

Împrumuturile publice realizate trebuie să meargă spre zona investiţiilor pentru asigurarea dezvoltării economice şi nu în zona dedicată salariilor şi pensiilor, împrumuturile devenind nesustenabile, propune CNIPMMR.

4. Creşterea investiţiilor în infrastructură

Infrastructura reprezintă un element cheie al dezvoltării oricărei economii. Consiliul consideră că investiţiile în infrastructura de transport, energie şi mediu ar consolida potenţialul de creştere pe termen lung al economiei şi ar avea un impact pozitiv asupra nivelului de trai al populaţiei.

5. Creşterea gradului de absorbţie al fondurilor europene; exerciţiul 2021-2027

În România, absorbţia fondurilor europene este lentă fiind necesare măsuri pentru o bună utilizare a fondurilor UE şi a altor tipuri de sprijin financiar disponibile. Creşterea gradului de absorbţie, simplificarea birocraţiei în domeniu şi eliminarea blocajelor sistemice trebuie să reprezinte o prioritate, subliniază CNIPMMR.

6. Profesionalizarea administraţiei publice şi a exerciţiului de guvernare

Instituţia consideră, de asemenea, că este necesară asigurarea creşterii calităţii serviciilor publice, testarea periodică/perfecţionarea periodică a bugetarilor, asigurarea cadrului necesar angajării răspunderii directe a bugetarilor pentru greşelile/abuzurile/neregularităţile acestora. În plus, se impune evaluarea şi monitorizarea permanentă a activităţii bugetarilor, cu rezultate directe asupra nivelului salariului lor, pentru a diferenţia salarizarea în funcţie de performanţa.

7. Eliminarea/limitarea deficitelor macro-economice

Potrivit BNR în perioada ianuarie - iunie 2019, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 5,135 miliarde euro, comparativ cu 3,717 miliarde euro în perioada ianuarie - iunie 2018.

„Sunt necesare măsuri pentru încurajarea producţiei şi exporturilor care asigură o creştere economică sănătoasă, faţă de una bazată pe consum şi importuri”, mai arată CNIPMMR.

8. Realizarea unui dialogul social calitativ

Asigurarea consultării reale a confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional şi valorificarea în mod corespunzător a opiniilor exprimate, dublate de realizarea unui parteneriat în implementarea măsurilor (ex: luarea în considerare a poziţiei unitare a confederaţiilor patronale referitoare la propunerea legislativă privind dialogul social), ar reprezenta un pas important în realizarea unui dialog social calitativ.

9. Asigurarea securităţii economiei naţionale

Menţinerea societăţilor strategice pentru economia şi siguranţa naţională în proprietatea statului şi nu trasferul lor către entităţi de tipul Fondului Naţional de Dezvoltare şi Investiţii SA.

Având în vedere ca Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii este o societate pe acţiuni, care va funcţiona în condiţii de piaţă, există riscul pierderii pozitiei de acţionar majoritar al statului român, al societăţilor pe care le deţine în portofoliu, sau chiar falimentul acestora.

10. Debirocratizarea şi stimularea dezvoltării întreprinderilor

România trebuie să devină cea mai atractivă ţară din sud-estul Europei pentru derularea afacerilor, o condiţie esenţială fiind debirocratizarea – niciunei companii să nu îi fie solicitată o informaţie pe care o altă instituţie a statului o deţine.

România trebuie să se plaseze în primele 20 de ţări la nivel global privind uşurinţa de a face business, (indicator măsurabil în rapoartele Doing Business, raportat la locul 52 în anul 2019, faţă de locul 45 în anul 2018 şi locul 36 în anul 2017).