Mediul de afaceri cere revizuirea bugetului: Actualul proiect este fragil şi dezechilibrat

FOTO Arhivă

CNIPMMR cere revizuirea bugetului de stat pe anul 2019 în vederea consolidării acestuia, susţinerii creşterii investiţiilor şi dezvoltării economice, argumentând că actualul proiect este fragil şi dezechilibrat.

Astfel, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (CNIPMMR) cere revizuirea estimărilor pentru anul 2019 a principalilor indicatori macroeconomici şi bugetari (în special creşterea economică: 5,5%, inflaţia medie anuală: 2,8%, cursul valutar de 4,6701 lei pentru un euro, a numărului de angajaţi, a creşterii salariului brut)”, considerând că scenariul de creştere economică de 5,5% din construcţia bugetului pe 2019 este excesiv de optimist în raport cu evaluările similare ale altor instituţii, precum cea a Comisiei Europene (creşterea PIB-ului se va reduce la 4,5% în 2018 şi la 4,0% în 2019).

„Deşi se recunoaşte importanţa sectorului IMM - contribuitor de importanţă strategică la creşterea economică şi crearea de locuri de muncă şi se menţionează susţinerea lui prin programe, proiectul bugetului de stat pentru 2019 nu respectă dispoziţiile art. 26 alin. (1) dinLegea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare: Anual, prin legea bugetului de stat se alocă fonduri în valoare de 0,4% din PIB, fonduri europene şi fonduri externe nerambursabile pentru finanţarea programelor de dezvoltare şi a măsurilor de sprijinire a înfiinţării de noi întreprinderi şi de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, la nivel naţional şi local, prevăzute în Strategia guvernamentală pentru susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii”, consideră CNIPMMR. 

Potrivit Anexei nr.3/60 din proiectul bugetului pe anul 2019, pentru programele naţionale derulate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comert şi Antreprenoriat, comparativ cu realizările din 2017 (1.233.113 mii lei credite bugetare) este prevăzută doar suma de 545.520 mii lei credite bugetare, în condiţiile în care, potrivit execuţiei preliminată 2018, pentru aceste programe anul anterior au fost 865.031 mii lei credite bugetare, fiind estimată şi o continuă reducere a bugetului acestor programe (în 2020: 431.115 mii lei, credite de angajament şi tot atât, credite bugetare; în 2021: 449.502 mii lei, credite de angajament şi tot atât, credite bugetare; în 2022: 450.144 mii lei, credite de angajament şi tot atât, credite bugetare).

Astfel, susţin IMM-urile, deşi se recunoaşte importanţa prevenţiei - în Programul de Guvernare 2017-2020 este mentionat explicit: “Unul dintre principiile de bază ale Codului economic al României va fi prevenţia. În acest fel, vom introduce prevederi legislative (Legea prevenţiei) care să oblige autorităţile cu atribuţii de control să procedeze în primul rând la educarea şi perfecţionarea antreprenorilor de orice fel, precum şi la prevenirea greşelilor de orice fel. Acest lucru înseamnă de fapt că un agent economic nu va mai putea fi sancţionat sub nicio formă, dacă el nu a fost înainte îndrumat şi apoi prevenit. Practic, scoatem cartonaşul roşu acordat direct şi îl înlocuim cu două cartonaşe galbene”, în Proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2019 sunt prevăzute creşteri importante a veniturilor din amenzi, penalităţi şi confiscări (37,52% raportat la 2018), în condiţiile în care în anul 2018 au fost de asemenea prevăzute creşteri semnificative comparativ cu 2017 a veniturilor din amenzi, penalităţi şi confiscări (la cap. 3501, subcap. 01 este prevăzută o creştere cu 34,66% raportat la 2017, la subcap. 50 este prevăzută o creştere cu 172,72% raportat la 2017).

Pe de altă parte, deşi în Programul de Guvernare 2017-2020 se vorbeste despre simplificarea birocraţiei şi reducerea cheltuielilor administrative, în Proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2019 sunt prevăzute creşteri semnificative a veniturilor din taxe (“taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizarii bunurilor sau pe desfasurarea de activitati”, este prevăzută o creştere cu 257,13% raportat la 2018)

„Deşi se vorbeşte despre creştere economică şi succesul măsurilor adoptate, proiectul de buget prevede continuarea aplicării şi în anul 2019 de măsuri austere”, susţin reprezentanţii micilor întreprinzători.

Optimism nerealist

CNIPMMR consideră că principalii indicatori macroeconomici şi bugetari au fost stabiliţi cu un optimism nerealist, în raport cu evaluările similare ale altor instituţii: Comisia Europeană, Eurostat, Institutul Naţional de Statistică, Comisia de Prognoză, ceea ce indică o senzitivitate foarte ridicată a agregatelor de venituri (rezultate din creşterea economică, dinamica numarului de angajaţi, câştigului salarial brut în sectorul concurenţial, TVA, accize) la ipotezele avute în vedere, realizări inferioare prognozelor luate în calcul în construcţia bugetară având ca efect un deficit cu mult mai mare decât cel declarat.

Pe de altă parte, creşteri imense a creditelor de angajament, chiar şi de 5.794,52% în condiţiile în care raportarea se face la anul 2018, an pentru care au fost de asemenea prevăzute creşteri semnificative comparativ cu 2017 a creditelor de angajament. Proiectul Bugetului de stat pentru anul 2019 continuă practica din anul anterior, având prevăzut o dinamică spectaculoasă a creditelor de angajament, care ar putea deveni totodată şi principala problemă a situaţiei bugetare în următorii ani. Orice construcţie bugetară bazată pe programare multianuală necesită prevederi distincte: execuţia curentă a bugetului, pe de o parte, şi execuţia multianuală, pe de altă parte.

Creditele de angajament privesc această execuţie multianuală a bugetului, adică sumele destinate angajării de cheltuieli multianuale, care atrage efectuarea de plăţi în exerciţiile bugetare viitoare. Cu cât creditele de angajament prevăzute în prezent vor fi mai mari, cu atât mai mare va fi presiunea  pe bugetele viitoare, prin plăţile care trebuie efectuate în contul cheltuielilor angajate în trecut. Un volum record de credite de angajament în 2019, va presa puternic asupra bugetelor viitoare, „bugetul paralel” astfel umflat ţinând pe loc sau chiar determinând scăderea important a cheltuielile curente în viitor.

Scad finanţările, deşi veniturile colectate vor fi mai mari

Creşteri importante de venituri, rezultate din impozite si contribuţii datorate de întreprinderi, în condiţiile în care scad finanţările pentru programele naţionale destinate susţinerii IMM-urilor şi măsurile de susţinere a dezvoltării economiei sunt insuficiente (veniturile din impozitul pe venit, profit şi câştiguri capital personae juridice cresc cu 9,53% comparativ cu anul anterior, veniturile din impozitul pe profit creşte cu 9,86% comparativ cu 2018, veniturile din impozitul pe profit de la agenţii economici cresc cu 10,45% comparativ cu anul anterior, veniturile din impozitulul microîntreprinderilor cresc cu 13,80% comparativ cu 2018, veniturile din impozitul pe veniturile din activităţi independente cresc cu 79,47% comparativ cu anul anterior, veniturile din contribuţia asiguratorie pentru muncă aferentă bugetului de stat creşte cu 162,94%, contribuţiile angajatorilor cresc cu 64,35%, etc.).

Estimările pentru anul 2019 a principalilor indicatori macroeconomici şi bugetari

sunt:

PIB - milioane lei: 1.022.472,2

Creştere economică: 5,5%

Inflaţia medie anuală: 2,8%

Venituri BGC - milioane lei: 341.510

Ponderea veniturilor totale în PIB: 33,40

Cheltuieli BGC - milioane lei: 367.628

Ponderea cheltuielilor totale în PIB: 35,95

Deficit - milioane lei: -26.118

Deficit - pondere în PIB: -2,55

Şomeri (număr total persoane): 287.000

Câştig salarial mediu net lei lunar: 3.085