Majoritatea românilor au speranțe financiare mai mari de la 2024 comparativ cu anul trecut

0
Publicat:

Romanii se așteaptă ca anul 2024 să fie unul mai bun decât cel precedent, arată un studiu Ipsos. De altfel, aceasta este o tendință la nivel global.

foto barbat în costum care ține în mână un eventai de bancnote tip dolar
Majoritatea românilor au speranțe financiare mai mari de la 2024 comparativ cu anul trecut

Potrivit celui mai recent studiu realizat de compania Ipsos, aproximativ 70% dintre respondenți cred că anul 2024 va fi un an mai bun decât 2023, ceea ce reprezintă o creștere cu 4 puncte procentuale comparativ cu anul precedent. În România nivelul de optimism față de 2024 a crescut cu 6 puncte procentuale comparativ cu valul precedent, situându-se acum la 68%.

Mai mulți oameni cred că în 2024 inteligența artificială va duce la pierderea locurilor de muncă (64%), mai degrabă decât la crearea acestora (43%). Aceeași opinie se regăsește și în România (59% vs 29%).

Majoritatea respondenților la nivel mondial (59%) consideră că în 2024 vom lucra mai mult timp de la birou decât de acasă. În România, 50% dintre participanții la studiu îmbrățișează această opinie, indicând o polarizare a opiniilor.

În medie, 50% dintre respondenți se așteaptă ca economia globală să fie mai puternică în 2024 față de 2023 (o creștere cu 4 puncte procentuale față de valul anterior al studiului), apropiindu-se de nivelurile înregistrate înainte de pandemie. În România, deși este majoritară ponderea celor care consideră că economia globală nu se va îmbunătăți în acest an (55%), se observă totuși o creștere cu 8 puncte procentuale a nivelului de optimism pe această temă.

În raport cu locuitorii din statele Uniunii Europene incluse în studiu, românii sunt mai hotărâți să adopte rezoluții în acest an, pentru a face anumite lucruri pentru ei sau pentru alții (85% vs 67%).

Europenii se așteaptă ca inflația să rămână ridicată și în acest an

70% dintre cetățenii intervievați la nivel global se așteaptă ca atât rata inflației cât și ratele dobânzilor să fie mai mari în 2024 față de 2023. Cu toate acestea, există semnale pozitive din partea consumatorilor, dată fiind scăderea acestor indicatori cu -5 puncte procentuale, respectiv -4 puncte procentuale față de studiul anterior.

Din cele 34 de țări incluse în studiu, 10 afișează o îmbunătățire cu cel puțin 10 puncte procentuale a așteptărilor față de rata inflației, în special statele europene precum Polonia (30 puncte procentuale), Suedia (25 puncte procentuale), Ungaria (23 puncte procentuale) sau Marea Britanie (17 puncte procentuale).

În România, așteptările privind rata inflației sau rata dobânzilor nu diferă față de media globală cu mai mult de 1-2 puncte procentuale, observându-se o îmbunătățire netă a optimismului la aceste capitole (12 puncte procentuale, fiecare), prin comparație cu studiul precedent. Românii sunt însă mai îngrijorați cu privire la creșterea inflației în raport cu media țărilor din UE incluse în studiu (71% vs 63%).

Rata inflației și ratele dobânzilor s-ar putea dovedi a fi mai persistente decât ne așteptăm, ceea ce ar putea indică un progres lent. Conform unui alt studiu realizat de Ipsos anul trecut, 3 din 10 români sunt de părere că inflația nu va reveni niciodată la normal.

Cum cred europenii că se vor dezvolta inteligența artificială și rețelele sociale

Opinia publică este polarizată cu privire la impactul inteligenței artificiale (AI), iar îngrijorările depășesc admirația față de această tehnologie. Partea bună a lucrurilor este că 56% dintre respondenți se așteaptă ca doctorii să folosească AI în mod frecvent (în creștere cu 18 puncte procentuale față de 2019), iar 43% se așteaptă ca AI să contribuie la crearea de noi locuri de muncă. La polul opus, 64% dintre cetățenii intervievați la nivel global cred că utilizarea AI va duce la pierderea multor locuri de muncă noi.

Echilibrul dintre îngrijorare și admirație variază în funcție de țară. În România, opinia majoritară este că inteligența artificială va elimina noi locuri de muncă (59%), mai degrabă decât să ajute la crearea lor (29%).

Pe plan mondial, 41% dintre respondenți declară că e probabil să utilizeze rețelele sociale într-o măsură mai redusă. Observăm o creștere semnificativă a acestui indicator față de 2019, cu 13 puncte procentuale, în contextul cercetărilor care asociază utilizarea reţelelelor sociale și problemele de sănătate mintală. Pe de altă parte, o pondere de 49% dintre persoanele intervievate declară că e puțin probabil să folosească rețelele sociale într-o măsură mai redusă în 2024, ceea ce indică sentimente polarizante cu privire la beneficiile și riscurile utilizării Social Media. În România, majoritatea respondenților (55%) vor continuă să utilizeze rețelele sociale cel puțin la fel cum o fac în prezent.

Raportat la media țărilor UE incluse în studiu, românii sunt mai puțin îngrijorați cu privire la scurgerea pe internet a datelor personale (41% vs 49%) și mai convinși că evoluția inteligenței artificiale va face ca roboții să arate, să gândească și să vorbească la fel ca oamenii (48% vs 41%).

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite