Mai puţin de jumătate din companiile europene sunt familiarizate cu Green Deal şi sunt pregătite pentru măsurile pe care le implică
0
Mai puţin de jumătate dintre companiile care activează în Uniunea Europeană spun că sunt familiarizate cu Pactul Verde european (Green Deal) şi doar 49% au arătat că sunt pregătite pentru măsurile pe care le implică, potrivit raportului European Green Deal Survey 2021, realizat de PwC.
„Evoluţia pe piaţa energiei din ultimele luni şi decizia de a elimina treptat dependenţa de combustibilii fosili din Rusia au dat o motivaţie suplimentară Comisiei Europene de a urgenta obiectivele Green Deal, chiar dacă pe termen scurt se va impune diversificarea surselor de aprovizionare - însemnând importuri mai mari de gaz lichefiat, importuri prin conducte de la furnizori non ruşi şi niveluri mai ridicate de biometan şi hidrogen, dar şi utilizarea mai mare a cărbunelui.
Aşa cum a anunţat zilele trecute, Comisia este pregătită să elaboreze un plan pentru a sprijini diversificarea aprovizionării cu energie, însă scopul va fi în continuare acela de a accelera tranziţia către energia regenerabilă şi de a îmbunătăţi eficienţa energetică”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România.
Potrivit sursei citate, lipsa de competenţe şi procese organizaţionale sunt cele mai mari provocări percepute de companii care fac dificilă înţelegerea tuturor implicaţiilor Green Deal, respectiv pentru a cuantifica costurile taxelor, pentru a beneficia de stimulentele disponibile şi pentru a maximiza oportunităţile care decurg din tranziţia către economii mai durabile.
Astfel, specialiştii PwC susţin că se preconizează că UE va introduce peste 1.000 de taxe diferite pentru a finanţa parţial costul de 260 de miliarde de euro pe an al programului „Green Deal".
„Aceste taxe şi alte măsuri de creştere a veniturilor au ca scop promovarea investiţiilor în tehnologii cu emisii reduse de dioxid de carbon, realizarea de progrese importante în domeniul eficienţei energetice şi trecerea la surse de energie cu emisii zero, reducerea consumului de resurse natural.”, arată raportul.
„Având în vedere că pactul european are implicaţii pentru sistemul de taxare, achiziţii, lanţul de aprovizionare, producţia, politicile ESG (mediu, sustenabilitate şi guvernanţă) şi resursele umane, companiile trebuie să elaboreze strategii complexe pentru conformarea cu cerinţele Green Deal. Şi pentru companiile locale şi pentru România ca ţară, atingerea obiectivelor pactului este dificilă şi presupune transformări semnificative, dar accesarea fondurilor europene disponibile în acest scop reprezintă o oportunitate pentru a înregistra progrese în reducerea emisiilor şi tranziţia către o economie durabilă”, a explicat Dinu Bumbăcea.
Alte constatări ale raportului
Conform analiştilor, două treimi dintre companiile intervievate spun că au deja un buget de investiţii pentru a deveni mai sustenabile în următorii trei până la cinci ani.
Printre iniţiativele specifice de sustenabilitate pe care le întreprind în prezent companiile în mod ad-hoc se numără consumul de energie curată (78% dintre companii), reducerea consumului de energie (60%), reducerea deşeurilor şi a utilizării plasticului (59%) şi reducerea emisiilor de carbon (59%).
Pentru companiile intervievate, producţia (44%), distribuţia (27%) şi achiziţiile (18%) generează cele mai mari emisii şi, prin urmare, sunt în centrul celor mai mari eforturi de sustenabilitate.
Puţin peste 50% dintre respondenţi au declarat că intenţionează să schimbe locaţiile cheie din lanţul lor de aprovizionare - fie că este vorba de aprovizionare, producţie sau depozitare - pe termen scurt.
Companiile iau de asemenea măsuri pentru a reduce generarea de deşeuri şi emisii, precum şi pentru a promova cicluri de viaţă mai lungi şi reutilizarea produselor, în tranziţia către economia circulară - o altă prioritate a Green Deal.
Măsuri Green Deal cu impact semnificativ asupra companiilor, din punct de vedere costuri, taxe şi operaţiuni
Potrivit analizei PwC, cel mai mare impact asupra companiilor dintre măsurile Green Deal îl va avea mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon (Carbon Border Adjustment Mechanism - CBAM).
CBAM va stabili un preţ al carbonului pentru anumite importuri, pentru a se asigura că reducerile de emisii din Europa contribuie la scăderea emisiilor la nivel mondial.
De asemenea, vor fi introduse reglementări care să conducă la utilizarea durabilă a terenurilor, a apei, a materialelor plastice şi eliminarea deşeurilor. În plus, statele membre ale UE, cum ar fi Franţa, Germania şi Polonia îşi creează propriile sisteme de impozitare a mediului.
Comisia Europeană propune revizuirea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) în conformitate cu obiectivul său mai ambiţios de reduce emisiile cu cel puţin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. De la introducerea sa în 2005, ETS a redus emisiile cu peste 40% în sectoare precum energia electrică şi termică, sectoarele industriale mari consumatoare de energie şi aviaţia comercială. În prezent, CE propune să includă în sistemul ETS transportul rutier şi maritim şi clădirile.
Norme de impozitare a energiei în cadrul UE vor fi, de asemenea, revizuite pentru a promova energia curată şi a descuraja utilizarea combustibililor fosili. Schimbarea esenţială va fi trecerea de la o impozitare bazată pe volum la o impozitare bazată pe consumul de energie şi pe performanţa de mediu.
Obligativitatea raportării ESG
Conform specialiştilor, raportarea ESG nu a fost standardizată, iar acest lucru a dat naştere la practica greenwashing, în timp ce eforturile reale în materie de ESG sunt subminate. O serie de instituţii colaborează în prezent pentru a produce un set unic de standarde acceptate la nivel internaţional pentru raportarea ESG.
Sondajul PwC a fost realizat în rândul a peste 300 de companii din 13 ţări europene. Sondajul a inclus şi companii din Norvegia, Elveţia şi Marea Britanie, care nu fac parte din UE, dar care vor fi afectate de noile norme UE în materie de climă şi mediu.
Se încarcă comentariile...
