La Salrom, perla coroanei acum este grafitul. Miruță: Căutăm cea mai bună metodă de exploatare

Perla coroanei la Salrom este grafitul şi suntem în discuţii pentru a vedea cum putem să-l exploatăm şi dacă o putem face singuri, pentru că exfolierea acestuia nu este un procedeu foarte la îndemână, a declarat, joi, ministrul Ministrul Economiei

La Salrom, perla coroanei acum este grafitul, a spus ministrul Economiei

„La Salrom, perla coroanei acum este grafitul, care n-a mai fost exploatat de 12 ani, când valora de zeci de ori mai puţin decât poate valora acum şi decât va valora în următoarea sută de ani, cu siguranţă. Este absolut legitim să ne uităm cum putem fructifica asta. Aici suntem. Am dat licenţă de exploatare pentru statul român, nu cum se speriau unii că vindem resursele altcuiva. Statul român este cel care gestionează această licenţă. Suntem în discuţii pentru a vedea care este cea mai bună metodă de exploatare. Vrem să facem doar noi asta - trebuie să şi vedem dacă putem sau nu putem, pentru că exfolierea grafitului nu este un procedeu foarte la îndemână, cu tehnologie foarte uşoară. Aici suntem", a afirmat Miruţă.

Întrebat dacă în perioada următoare un pachet minoritar de acţiuni al Salrom ar putea ajunge pe bursă şi dacă sunt luate în calcul pentru acelaşi lucru şi alte companii din subordinea ministerului pe care îl conduce, Radu Miruţă a răspuns: „Da, bineînţeles, pentru o parte dintre ele vom face nişte restructurări, iar o altă categorie va fi închisă".

„Sunt societăţi care atârnă în statul român de câte 15-16 ani, cu nişte pierderi imense, neîntâmplându-se nimic acolo şi nemaiexistând posibilitatea să se întâmpla ceva. Sunt în procedură de faliment de foarte mult timp. Acolo este foarte clar că nici printr-o minune nu se mai poate întâmpla ceva. Trebuie şterse şi valorificate activele care mai sunt acolo. Pentru celelalte, în funcţie de situaţiile financiare care nu sunt foarte uşor de gestionat, în sensul că nu există la nivelul ministerului - în mod normal ar fi trebuit pe hol, unde intraţi dumneavoastră, să fie nişte televizoare cu situaţia fiecărei companii din acest minister - nu există aşa ceva. Lucrăm la aceste lucruri, nu luăm decizii pe supărare pe un director sau pe altul, luăm decizii pe cifre. Da, preocuparea este ca statul român să-şi menţină majoritatea deciziei acolo şi să-şi fructifice cât de mult se poate avantajul economic, comercial al zilelor noastre", a adăugat el.

Ministrul Economiei a subliniat că sarcina viitorului director de la Salrom nu este să listeze la bursă compania, ci eventual să facă investiţii.

„Nu este un director deocamdată, pentru că eu, ca ministru, pot să decid asupra Consiliului de Administraţie. S-a întâmplat ieri (demiterea fostei conduceri - n. r.). Consiliul de Administraţie decide asupra directorului, dar decizia este una extraordinar de clară, o chestiune de câteva zile până când primeşte oficial dreptul de a fi membru în Consiliul de Administraţie. Nu este o astfel de sarcină, să vândă pe bursă o parte din Salrom. Există o sarcină să vedem cum arată cifrele la Salrom. Nu e suficient să avem nişte resurse foarte valoroase şi să spunem că avem profit. Se poate întâmpla o activitate foarte curajoasă la Salrom şi să vedem un profit mai mic anul viitor, dar să vedem multe investiţii. Însă, este absolut normal să te uiţi ce trebuie să investeşti pentru ca, trăgându-ţi sufletul cu acele sume de bani pe care le economiseşti la final, investiţiile să-ţi aducă nişte bani mai mulţi", a susţinut acesta.

Referitor la afirmaţiile sale anterioare, potrivit cărora în anii 2022, 2023 şi 2024 au mai fost inundaţii la Praid, iar situaţia era cunoscută la nivelul ministerului, Radu Miruţă a afirmat că vinovăţia va trebui stabilită de instanţa de judecată.

„Asta urmează să stabilească Parchetul. Eu am identificat care sunt persoanele şi am identificat legat de cauzalitate între obligaţiile de mandat ale acelor persoane şi ceea ce s-a întâmplat acum. Dacă este o vinovăţie directă, va stabili justiţia. Eu nu sunt judecător. Eu mă uit la toate companiile statului român şi nu închid ochii la absolut nicio situaţie, indiferent pe cine deranjează asta. Asta s-a observat acum. S-a luat măsura întreruperii posibilităţii ca aceia care au făcut lucrurile astea să mai decidă prost pentru Salrom, iar pentru ceea ce au făcut îi va judeca instanţa de judecată. Obligaţia mea este: unu -să nu mai fie acolo, doi - să recuperez prejudiciul. Nu doar trimitere la Parchet pentru chestiune penală, ci şi pentru recuperarea banilor. Statul ăsta nu este unul în care vin alţii şi îşi fac mendrele pe aici, se joacă doi ani de zile, să vadă dacă se pricep sau nu se pricep, fac nişte contracte şi după aia eventual, sunt doar demişi. Nu, vor plăti. Direcţia responsabilă din minister avea un director care astăzi este cercetat disciplinar şi nu mai este acolo şi pentru acest motiv", a arătat ministrul Economiei.

De asemenea, acesta a anunţat în conferinţa de presă primele măsuri luate după verificările efectuate la Societatea Naţională a Sării (Salrom) şi la alte companii aflate în portofoliul instituţiei. Concluziile au rezultat din rapoartele oficiale întocmite de Corpul de Control al prim-ministrului şi de Corpul de Control al ministerului.

Achiziții cu dedicație

Astfel, Consiliul de Administraţie al Salrom a fost demis, iar neregulile identificate au fost transmise Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

„La Salrom au existat absolut toate dovezile că ceea ce s-a întâmplat în 2025 urma să se întâmple. În anii 2022 şi 2023 au fost inundaţii în exact aceleaşi locuri din Salina Praid, iar în 2024, pe 18 aprilie, a mai fost o inundaţie parţială. Nu a fost luată absolut nicio măsură", a declarat demnitarul.

Pierderile cauzate de inundaţia de la Salina Praid sunt de ordinul zecilor de milioane, în condiţiile în care mijloacele fixe blocate în salina complet inundată sunt evaluate la 48,3 milioane de lei, iar pierderile suplimentare la încă 17,2 milioane de lei.

În plus, controalele au scos la iveală achiziţii făcute „cu dedicaţie". Procedurile erau modificate chiar cu o zi înainte de finalizare, astfel încât câştigătorul să fie cel dorit. Două combine miniere cumpărate pentru salinele de la Slănic şi Vâlcea au costat 35 de milioane de lei, deşi, potrivit ministrului, echipamente similare se vând pe piaţă cu aproximativ 250.000 de euro bucata.

„De asemenea, la Praid s-a cumpărat o combină care nu respecta regimul de lucru în salină, deşi existau riscuri de explozie din cauza emanaţiilor de gaz. Au fost notificaţi că nu e potrivită, dar tot au cumpărat-o. S-a lipit o etichetă pe ea că rezistă la astfel de condiţii, fără să existe vreun certificat", a exemplificat ministrul.

Alte nereguli privesc lipsa de acţiune în recuperarea prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi, în valoare de 3,3 milioane de lei, dar şi un contract de aproape un milion de lei pentru realizarea unui videoclip, încheiat şi apoi anulat după trei luni. Firma câştigătoare cere totuşi banii, invocând că începuse derularea contractului.

„Un milion de lei pentru un filmuleţ! Întâmplător, era şi campanie electorală în perioada respectivă", a adăugat ministrul.