Isărescu: Avem o problemă fiscală grea, dar am evitat recesiunea
0Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat joi că România are o problemă fiscală grea, cu deficite gemene, dar calibrarea adecvată a politicii monetare ne-a ajutat să evităm recesiunea.
„Calibrarea politicii monetare a fost adecvată", a declarat Isărescu, adăugând că "a fost o creștere (a dobânzii cheie - n. red.) destul de ridicată, dar nu atât de ridicată ca în Ungaria. „Am evitat recesiunea", spune Isărescu.
„O recesiune face situația fiscală și mai grea", adaugă Isărescu. Piețele ne penalizează deja din cauza deficitelor, mai ales a deficitului fiscal, lucru vizibil din nivelul primei de asigurare a datoriei publice, mai spune guvernatorul.
Cu referire la deficit, guvernatorul BNR a spus, anterior, în cadrul conferinței că România are probleme cu deficitul și cu finanțarea. Anul 2024 ar putea să arate o revigorare a consumului peste așteptări, conform acestuia.
„Pentru prima oară în ultimii ani avem o contracție a deficitului de cont curent, determinată în principal de balanța bunurilor” a mai spus acesta. Mugur Isărescu a mai afirmat că ”din punct de vedere al creșterii economice, n-am sărit calul, dar am evitat recesiunea. Vă spuneam în urmă cu un an și jumătate, doi, că politica monetară o calibrăm împreună cu Guvernul, ca să evităm intrarea economiei țării în recesiune, pentru că avem o problemă fiscală grea, deficite gemene”.
În ce privește cursul de schimb, guvernatorul BNR a afirmat: ”Cursul de schimb, particularitatea noastră, cu război la graniță, a mai spus Banca Națională încă din 2021, cu criză energetică masivă, pandemie sau după pandemie... asta ne mai trebuia să fi lăsat cursul să zburde. Ar fi fost foarte greu de controlat. Ne-am despărțit de țările cu care ne putem compara, ei au avut o flotare mai liberă, noi mai controlată, dar nu credem că am greșit. Pe de altă parte, piețele continuă să ne penalizeze, nu cred că din cauza cursului, ne penalizează din cauza deficitelor, în special din cauza deficitului fiscal, care este cel mai mare din zonă. Nu datoria publică, ci deficitul și dificultatea cu care România îl reduce. Este o rezistență și pe partea de creștere a veniturilor, de impozitare, dar și pe partea de scădere a cheltuielilor. În continuare, cu toate că îmbunătățirile sunt evidente, prima de risc a României este cea mai mare. Acum răspundem la mai multe solicitări din partea unor partide politice care au spus că atenție, să nu printați bani. Ideea cu tipărirea banilor e generică, noi avem o abordare mai completă sau mai complexă. Nu am făcut relaxare cantitativă, nu am excedat în emisiunea de titluri de stat”.
Banca Națională a României a modificat prognoza de inflație la 4,7%, de la 4,8% pentru finele anului curent. Inflația va evolua pe o traiectorie mai redusă decât estima în noiembrie. Banca se așteaptă ca inflația să scadă la 3,5% la sfârșitul lui 2025, la limita superioară a țintei de inflație.
Inflația a urcat la 7,4% în ianuarie, de la 6,6% la finele anului trecut, pe fondul scumpirilor alimentelor și serviciilor. O serie de produse, pentru are au fost majorate taxele indirecte, au avut creșteri importante de prețuri în prima lună din 2024.
Creșterea inflației din ianuarie este explicată de guvernatorul Mugur Isărescu drept un „efect statistic nefavorabil din partea prețurilor la energia electrică și efectul creșterii unor taxe”.
Tendința este favorabilă privind evoluția CORE 2 ajustat, adică în ceea ce privește inflația de bază, a cărei contribuție a IPC este așteptată să scadă de la 5,1 puncte procentuale în 2023 la 3,1 pp în 2024, mai arată guvernatorul.
Conform Raportului trimestrial asupra inflației, traiectoria prognozată a fost revizuită descendent pe parcursul anului 2024, în contextul evoluţiilor mai favorabile ale indicatorului din perioada recentă, în special pe segmentul alimentar. Ulterior, pe parcursul anului viitor, traiectoria variabilei se plasează la niveluri uşor peste cele proiectate în Raportul din noiembrie, pe fondul unui gap PIB, care se menţine la valori pozitive şi, într-o mai mică măsură, al unei revizuiri ascendente a anticipaţiilor privind inflaţia.
„Ce arată prognoza? Că rata anuală a inflaţiei se va menţine pe o traiectorie generală de scădere, cu această întrerupere temporară în ianuarie anul curent, însă ritmul dezinflaţiei este anticipat să încetinească semnificativ pe parcursul anului următor şi o să mai explicăm de ce acest lucru. Avem, se observă, datele sunt trimestriale şi în consecinţă creşterea inflaţiei de la începutul anului 2024 nu este atât de pronunţată, pentru că se referă şi la februarie şi martie şi deci creşterea din ianuarie va fi diminuată, categoric. Dar apoi traiectoria este categoric în jos, nu diferă foarte mult, pe datele noastre sunt 1 - 2 puncte procentuale faţă de traiectoria anterioară. Ea a fost revizuită descendent pe parcursul anului 2024 şi revenirea în intervalul ţintei, la limita superioară, este prognozată pentru 2025”, transmite Isărescu.
Se încarcă comentariile...
