Ioan Rus calmează „febra“ autostrăzilor şi propune realizarea de drumuri-expres, mult mai ieftine. Autostrada spre Alexandria, tăiată de pe listă
0
Ioan Rus, ministrul Transporturilor, vrea s-o lase mai moale cu „inflaţia“ de autostrăzi schiţate pe hârtie, din cauza costurilor mari pe care le-ar angaja atât pentru construcţie, cât şi pentru mentenanţă, şi lansează ideea realizării mai multor drumuri-expres, care să dea şansa dezvoltării pentru toate regiunile ţării.
Ministrul a afirmat, la Adevărul Live, că a propus transformarea în drum-expres a actualei şosele Curtea de Argeş-Sibiu prin lăţirea cu încă o bandă şi că analizează mai multe trasee pentru două legături între Moldova şi Transilvania. Potrivit lui Ioan Rus, până la data de 31 august va fi gata Master Planul pe Transport, document care mai apoi va fi discutat împreună cu Comisia Europeană, dar pe care ar exista deja acordul de principiu.
Avantajul drumurilor-expres
Ioian Rus a arătat că la nivel european se construiesc anual în medie 6 kilometri de autostradă la un milion de locuitori şi că România nu va face rabat de la această statistică, urmând să avem în anii următori o medie de 130 de kilometri de autostradă construiţi anual.
„N-are rost să visăm că vom face milioane de kilometri pe secundă că nu face nimenea în lume. Avem nevoie de 2.000 şi ceva (de kilometri –n.r.) de drumuri-expres, rezultă din acest Master Plan. Nu peste tot avem nevoie de autostrăzi. Nu ne calificăm. (...) Master Planul acesta nu este un document bătut în cuie, o dată la trei ani el se actualizează. Şi atunci, pe drumurile expres expropriem la nivel de autostradă, deci pe 70 de metri (lăţime –n.r.) şi facem drum expres cu patru benzi, măresc viteza medie orară de la 50 km/h la 100 km/h. Apoi, generaţia următoare de miniştri sau în exerciţiul financiar 2020-2027 va putea extinde, de la patru benzi de drum-expres la regim de autostradă. Deci te modernizezi în funcţie de nevoile tale, că altfel, noi sigur ne-am dori acum după atâta secetă să avem autostradă fiecare până-n poartă. Dar mentenanţa la autostradă te ucide după ce ai făcut-o dacă nu ai circulaţie pe ea“, a afirmat Ioan Rus.
Autostrada lui Dragnea, scoasă din plan
Oficialul a mai spus că nu există în acest Master Plan autostrada Bucureşti-Alexandria-Craiova-Calafat. „Să nu facem din autostrada aceasta că dacă n-avem, noi tot crescători de animale rămânem. Interconectivitatea este un factor, dar nu este singurul care duce la dezvoltarea unei zone“, a punctat Ioan Rus.
Anterior, Dan Şova, predecesorul lui Ioan Rus la conducerea Transporturilor, a inclus autostrada spre Alexandria în proiectele sale.
O soluţie mai ieftină pentru Sibiu-Piteşti
Ioan Rus a explicat că toată lumea este de acord asupra necesităţii unei autostrăzi Sibiu-Piteşti, fiindcă ajută dezvoltarea României din punct de vedere economic, mai ales că Dacia, cel mai mare exportator a lţării, ar putea transporta mai repede maşinile vândute în Occident. Însă ministrul pune problema costurilor. „Noi, în tot exerciţiul bugetar european până în 2020, avem 6 miliarde de euro toţi banii pentru autostrăzi. Dacă am face Sibiu-Piteşti, ar costa 3 miliarde de euro, adică jumătate“.
Rus spune că am ieşi mai ieftin dacă, în loc de autostradă, România ar lărgi drumul actual Curtea de Argeş-Sibiu, iar cu economiile Guvernul să „impulsioneze“ tronsonul Piteşti-Craiova.
Legături între Moldova şi Transilvania
Ministrul a apreciat că într-un an de zile, vestul ţării o să fie conectat la Occident pe măsură ce sunt gata tronsoanele de autostradă care ajung la Sibiu. Însă el spune că vrea să realizeze şi două căi de legătură între Transilvania şi Moldova. O variantă ar fi conexiunea între Vatra Dornei şi Autostrada Transilvania, alta fiind o legătură „pe sub graniţă“ până la Ujgorod, în Ucraina. În fine, de la Bacău un drum ar trebui să ajungă la Braşov. „Dar ca să intre la Braşov să facă ce? Întâi trebuie să rezolv să fie Braşovul interconectat cu Sibiul“, a mai spus el.
Comarnic-Braşov, încurcată doar de deficit
În privinţa autostrăzii Comarnic-Braşov, ministrul a spus că aceasta se clasează pe primul loc din punct de vedere al traficului, dar că problema în acest moment este cum va fi trecută în deficitul bugetar de către Eurostat. El a spus că una este ca Uniunea Europeană să introducă în deficit două miliarde de euro în patru ani, cât durează construcţia, pentru că atunci România ar trebui să înregistreze un deficit de 500 de milioane de euro anual în buget. Ceea ce ar însemna să taie de la alte investiţii. Statul propune ca UE să treacă autostrada în deficit timp de 25 de ani, pentru că atât timp va lua până când o vom plăti, ceea ce ar însemna un deficit mult mai mic anual.
Sunt bani şi pentru sectorul feroviar
Ideea transformării unor linii de cale ferată în alei pietonale sau piste pentru biciclişti nu va fi inclusă în noul Master Plan în Transport, a mai afirmat Ioan Rus, care a completat, totuşi, că pentru modernizarea întregii reţele de cale ferată sunt necesare 23-25 de miliarde de euro.
Ideea a fost evocată în luna mai într-un memorandum de măsuri pentur eficientizarea sectorului feroviar. Ulterior, ideea a fost intens criticată.
Ioan Rus spune, însă, că în viitorul exerciţiu bugetar european, în perioada 2014-2020, pentru sectorul feroviar sunt alocate „câteva miliarde de euro“. O parte dintre trasee vor fi concesionate unor operatori privaţi, a mai zis el.
Cum poate câştiga un milion de euro managerul de la stat
Ioan Rus a mai declarat că vrea să aibă în subordine primul manager al unei companii de stat care să aibă un venit de un milion de euro, instituţia pe care o conduce pregătind un proiect de regulament prin care componenta variabilă a compensaţiei să fie legată de performanţele companiei.
„Partea variabilă a compensaţiilor financiare va include ţinte şi criterii de performanţă. Dacă el îmi produce profit, atunci îi dau 1% sau 3% din profit. Vreau să ajung să avem un director cu un milion de euro fără să-l invidiez pentru salariu, pentru ca el să-mi producă profit“, a spus el.
Problema este că în subordinea Ministerului Transporturilor cele mai multe companii sunt pe pierdere sau cu grave probleme financiare, precum CFR Marfă, CFR Călători, CFR Infrastructură, Tarom sau Metrorex.
De altfel, situaţia companiilor din transporturi a fost unul dintre punctele nevralgice şi la ultima misiune a delegaţiei Fondului Monetar Internaţional în România.
Viitorul premier trebuie să aibă viziune
Întrebat dacă PSD ar trebui să dea viitorul premier în cazul în care Victor Ponta ar câştiga alegerile prezidenţiale, Ioan Rus a afirmat că alianţa PSD-UNPR-PC ar trebui să dea mai întâi preşedintele. „Ţara are nevoie de o perioadă de linişte şi în starea asta să înceapă construcţia pozitivă. Am speranţa că vom da preşedintele“, a spus Rus. Întrebat dacă premierul ar trebui să fie un tehnocrat sau membru de partid, el a afirmat că „ar trebui să aibă capacitatea de viziune strategică asupra dezvoltării României“. El a mai completat că nu are intenţia de a candida la şefia PSD dacă postul va rămâne liber.
Mai puteţi citi:
Se încarcă comentariile...
