FMI a îmbunătățit prognoza de creștere economică a României. Câciu: O confirmare a abordării corecte a Guvernului

Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a revizuit semnificativ în sus estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 2,2% cât estima în primăvară, până la 4,8%.

FMI a îmbunătățit prognoza de creștere economică a României

După o redresare solidă în urma pandemiei, România se confruntă în prezent, ca și alte țări din UE, cu „vânturi frontale” legate de războiul din Ucraina, cu repercusiuni suplimentare din cauza proximității sale. În perioada premergătoare războiului, producția a atins nivelurile anterioare crizei în S1 2021, iar creșterea în S1 2022 a rămas puternică. Impulsionată în principal de șocul prețurilor la energie și de impactul acestuia asupra bunurilor și serviciilor asociate, inflația globală a crescut rapid.

Așteptările privind inflația au crescut mai moderat, dar se situează, de asemenea, peste intervalul țintă (1,5-3,5%). Cu toate acestea, piața forței de muncă rămâne mai puțin tensionată decât nivelurile anterioare pandemiei. Autoritățile au pus în aplicare un plafon al prețurilor la energie și un sistem de subvenții pentru a contribui la atenuarea presiunilor asupra economiei și a persoanelor vulnerabile.

Având în vedere acest context, FMI preconizează că creșterea PIB-ului se va tempera la 4,75% în 2022 (comparativ cu 5,9% în 2021), susținută în principal de impulsul cererii interne.

FMI estimează că prețurile energiei și ale alimentelor vor menține inflația la un nivel relativ ridicat până la sfârșitul anului 2023. Deficitul bugetar s-a redus în 2021, după extinderea indusă de pandemie, și se preconizează că se va consolida moderat în continuare în 2022, deoarece creșterea veniturilor nominale a fost puternică. Se preconizează că deficitul de cont curent va rămâne ridicat, însă redresarea investițiilor străine directe (ISD) și demararea Planului național de redresare și reziliență susținut de UE asigură o finanțare substanțială, acesta din urmă fiind ancorat pe o traiectorie de reforme și de investiții care să stimuleze creșterea pe termen mediu. Politicile din sectorul monetar și financiar au făcut mai mult decât să inverseze relaxarea pandemică și s-au înăsprit în continuare pentru a consolida stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară, conform instituției financiare internaționale.

Câciu: Traversăm o perioadă de criză și incertitudine

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a trecut în revistă principalele aspecte, amintind că Europa traversează o perioadă de criză și incertitudine.

„Am pornit de la o prognoză de 2,2% în primăvară când raportul World Economic Outlook al FMI prezenta o perspectivă rezervată asupra creșterii economice, pe fondul contextului internațional și al apropierii de conflictul armat de la granița noastră. Și iată, astăzi, suntem la 4,8% prognoză, iar cele peste două puncte procentuale rectificare pozitivă a prognozei de creștere economică reprezintă o confirmare a abordării corecte pe care Guvernul o are în raport cu situația de la nivelul întregii Uniuni Europene. Semnalele bune din partea partenerilor externi sunt validãri ale deciziilor de politică fiscal-bugetară și financiară pe care le luăm de la preluarea mandatului. Traversăm o perioadă de criză și incertitudine, suntem stat membru, ne aliniem Europei, ne raportăm la regiune și urmărim evoluțiile externe, dar asigurarea stabilității economice se face de aici, de la București și vom continua să facem acest lucru. Reformele cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență sunt în termenele stabilite și vor contribui semnificativ la misiunea pe care o avem, la fel și măsurile de sustenabilitate fiscală, alături de managementul investițiilor publice și consolidarea bugetară”, a spus Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.

„Calea e bună, drumul e lung”

Datele de la INS pe S1 (5,8% creștere economică), datele de la FMI, împreunã cu alte semnale din piața locală și internațională ne arată cã impactul măsurilor noastre e unul corect, din perspectivă macroeconomică a subliniat Adrian Câciu pe pagina sa de Facebook..

„Dar nu e suficient.  Avem în continuare de avansat cu o serie de reforme, printre care: reforma sistemului de asigurări sociale, de rezolvat inegalitățile salariale, de crescut competitivitatea și revigorat exporturile, de contracarat creșterea inflației, și multe altele.

Și cred că cel mai important, pe termen scurt, având în vedere contextul, trebuie să gândim și să acționăm pentru protejarea categoriilor vulnerabile”, a adăugat ministrul.