Firmele româneşti domină piaţa avocaturii de afaceri

Deşi în România activează mai multe firme internaţionale, acestea mai au de aşteptat încă 3-5 ani până ar putea atinge o poziţie dominantă După ani de zile în care avocaţii au

Deşi în România activează mai multe firme internaţionale, acestea mai au de aşteptat încă 3-5 ani până ar putea atinge o poziţie dominantă

După ani de zile în care avocaţii au fost priviţi cu neîncredere, iar avocatura de business aducea încasări prea mici pentru firmele de profil, marile tranzacţii şi integrarea în UE, precum şi creşterea exponenţială a investiţiilor vor aduce un boom pe piaţa avocaţilor de afaceri. Deşi creşterea s-a simţit semnificativ în ultimii ani, multe dintre firmele străine nu s-au grăbit să vină în România. Prin urmare, firmele autohtone domină fără drept de apel piaţa, iar jucătorii estimează că acest trend se va păstra încă 3-5 ani, în funcţie de evoluţiile ulterioare.

"Vor veni cu siguranţă firme străine în continuare, însă nu va fi o avalanşă. Se vor poziţiona pe mai multe paliere", a declarat, pentru Adevărul, Ion Nestor, partener coordonator în cadrul firmei de avocatură Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP). Acesta este de părere că, în primul rând, vor apărea cabinete individuale cu legături la Bruxelles, care se vor ocupa de sectorul de lobby, arie pentru care firmele nu sunt nici pregătite şi nu au nici logistica necesară.

Venirea unei firme internaţionale la nivel local implică o anumită dimensionare a operaţiunilor, un staff, precum şi deplasarea unor persoane-cheie în România, care să coordoneze şi o echipă bine determinată de avocaţi foarte buni din România. Aceasta dacă respectiva firmă vrea să îşi stabilească rapid un nume pe piaţă. Pentru că, deşi la nivel mondial poţi fi foarte cunoscut, acest lucru nu îţi asigură şi succesul în România. Avocaţii români au un atu incontestabil: cunosc piaţa, jucătorii, legislaţia, precum şi pârghiile - uneori chiar politice - care le pot favoriza încheierea unei tranzacţii. De ce ai nevoie pentru succes, totuşi?

"Dacă economia va continua să se dezvolte bine, în câţiva ani este posibil ca România să devină atractivă pentru a derula o afacere de avocatură, nu o simplă prezenţă la nivel local pentru firmele străine. Există o mare diferenţă între a avea un birou operaţional şi doar o prezenţă (în asociere cu o firmă românească - n.red.)", spune Nestor. Potrivit acestuia, un cabinet care la nivel local ar realiza între 2 şi 6 milioane de euro cifră de afaceri anuală nu reprezintă pentru o firmă de avocatură de nivel mondial decât o modalitate de a se face cunoscută într-o piaţă.

"O cifră de afaceri de 2-6 milioane de euro, care nu reprezintă nici măcar profit, este de ordinul erorii de calcul în bugetele marilor firme de avocatură, care au încasări de miliarde de euro la nivel mondial", este de părere reprezentantul NNDKP.

La nivel local activează doar două firme străine din eşalonul "celor mari" - Clifford Chance şi Linklaters. Totodată, foarte cunoscută este şi firma Salans, prezentă şi ea la Bucureşti. Pe de altă parte, mai sunt aşteptate nume precum DLA Piper, White&Case LLP, Freshfields Bruckhaus Deringer.

Integrarea creşte exponenţial numărul de investitori

"Integrarea şi cu noul val de firme care vin în România reprezintă un challange suplimentar pentru avocaţii autohtoni. Totuşi, aceştia se află în continuare pe primele locuri în topul avocaţilor de afaceri din România", spune Gabriel Zbârcea, managing partner în cadrul firmei de profil Ţuca Zbârcea şi Asociaţii. Potrivit acestuia, evoluţia ulterioară a pieţei avocaturii de afaceri depinde atât de dezvoltarea economică, cât şi de reticenţa pe care investitorii străini o manifestă faţă de România. Pe de altă parte, spune el, tot mai mulţi investitori autohtoni apelează la servicii juridice specializate.

"Din fericire, dacă acum 5-10 ani investitorii români nu puneau preţ pe servicii de calitate, angajau un consilier juridic şi încercau să îşi facă treaba aşa, acum marii investitori români vin la firmele specializate", explică Zbârcea. El spune că în ultimul an s-a simţit un număr din ce în ce mai mare de investitori care vin către România. Ion Nestor merge şi mai departe, şi spune că ultimele 18 luni nu au precedent la nivel local în ceea ce priveşte volumul de activitate al avocaţilor de business. Firmele internaţionale însă nu vin în România doar pentru că ne-am integrat, continuă Zbârcea. Aceştia vin pentru că ştiu că au o plajă de clienţi care îi aşteaptă "la poarta" României şi care vor să intre pe piaţă.

Florian Niţu, managing partner în cadrul firmei Popovici&Asociaţii, subliniază trei tendinţe ale pieţei de avocatură de după aderare. Acestea sunt integrarea pachetelor de servicii de tip local cu cele de tip comunitar, accentuarea specializărilor de la domenii largi de tip public versus privat sau comercial versus civil la activităţi specifice precum concurenţă, mediu, proprietate industrială sau servicii financiare şi "consolidarea" la vârf a pieţei între şapte-opt jucători mari şi "fărâmiţarea" accentuată la nivelul eşaloanelor 2 şi 3. Vor exista, spune el, zeci de firme de 10-20 de avocaţi sau companii de nişă cu mai puţin de 10 avocaţi. Şi Mugur Filipescu, partener în cadrul firmei Voicu&Filipescu, este de părere că piaţa nu se va polariza ci, dimpotrivă, vor exista din ce în ce mai multe "vârfuri".

"Piaţa nu s-a aşezat, este într-o continuă schimbare. Marii jucători internaţionali nu sunt încă prezenţi, cu mici excepţii", subliniază Dragoş Radu, partener la firma Radu Tărăcilă Pădurari Retevoescu SCA (RTPR). Acesta spune că încă mai este loc pentru alţi jucători în România, piaţa fiind departe de maturizare.

"Ne uităm la ce s-a întâmplat în alte ţări din Europa Centrală şi de Est. Practic, toate marile firme sunt acolo. Piaţa este saturată în ţări precum Bulgaria, Polonia, Cehia. La noi, în afară de Linklaters şi Clifford Chance, firme internaţionale de anvergură încă nu există", explică reprezentantul RTPR.

Evaluată undeva între 80 şi 150 milioane de euro, piaţa de avocatură business este încă prea mică în comparaţie cu cea a ţărilor cu tradiţie în domeniu şi mult sub potenţial. "Cifra totală, chiar şi de 100 milioane de euro, este foarte mică", spune Ion Nestor.

Firmele străine se vor bate pe avocaţii români

Odată ajunse aici însă, firmele se vor confrunta cu o problemă: de unde iau "mâna de lucru" ?

"Cu imaginea de multinaţională, firmele străine reuşesc să atragă o grămadă de avocaţi buni de pe piaţă. Li se oferă şi pachete salariale interesante", este de părere Mugur Filipescu. Diferenţa între o firmă românească şi una străină este că avocatul nou-venit poate evolua mult mai greu într-o multinaţională. "Dacă poţi ajunge relativ uşor partener într-o firmă authtonă, acolo, de la un anumit nivel, lucrurile sunt relativ blocate", spune acesta. Mai mult, şi dacă accezi într-o poziţie de partener, libertatea de decizie este una mult mai mică - deciziile se iau mult mai sus, la nivel internaţional.

Pe de altă parte, Dragoş Radu precizează că, la nivel local, se duce lipsă de avocaţi bine pregătiţi, care să poată fi aduşi de către firmele de profil şi "crescuţi" până nivelul de succes al companiei în care activează.

"Schimbările legislative au generat întotdeauna muncă pentru avocaţi, deci sunt binevenite din punct de vedere al businessului avocaţial. Însă în cazul investitorilor, acestea atrag nesiguranţă şi creează destul de multe probleme", spune Dragoş Radu de la RTPR. Potrivit acestuia, firmele care vizează să facă investiţii se descurcă greu cu schimbările care le "dau peste cap" planurile de afaceri. "Atunci când îţi realizezi un business plan pe câţiva ani nu îţi convine să vezi că legea s-a schimbat şi că indicatorii pe care te-ai bazat nu mai sunt reali", explică Radu.

Despre tranzacţiile care au schimbat faţa pieţei de avocatură:

1. Privatizarea BCR - "A fost o tranzacţie care nu a făcut decât să <> şi mai mult firmele de avocatură participante", spune Mugur Filipescu, Voicu&Filipescu, iar Ion Nestor, NNDKP este de părere că aceasta "a poziţionat piaţa românească de M&A (Fuziuni şi achiziţii - n. red.) într-o lumină europeană. Pentru o clipă, toată lumea a fost cu ochii către noi"

2. Privatizarea Petrom - "Oricât ar fi de contestată, este o tranzacţie-fanion pentru piaţa românească, se desfăşoară o dată în viaţa unei firme" declară Ion Nestor, NNDKP

3. Privatizarea Electrica Muntenia Sud - "Deşi este foarte contestată şi încă nu s-a finalizat, a generat business interesant pentru firmele de avocatură", spune Gabriel Zbârcea, Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii

4. Preluarea Sicomed de către cehii de la Zentiva

5. Proiectul imobiliar Charles de Gaulle Plaza, cele din zona Pipera

6. Preluarea Macon Deva şi Artima de către fondul polonez de investiţii Enterprise Investors

7. Mici preluări private din sectorul IT&C sau cel farmaceutic

Provincia, mai puţin interesantă pentru avocaţi

"În condiţiile în care noi suntem mai puţin interesaţi de servicii legale de "retail" sau de proiecte finanţate din bani publici sau teritoriale, funcţionând mai mult ca o firmă angajată în principal în tranzacţii, şi în condiţiile în care mai bine de 70% din totalul tranzacţiilor mari se implementează în sau de la Bucureşti, noi nu vizăm în mod deosebit provincia", spune Florian Niţu de la Popovici&Asociaţii. Potrivit acestuia, firma lucrează totuşi cu o reţea de corespondenţi în oraşele mari, care ajută la "parcurgerea unor proceduri la nivel local". Pe de altă parte, reprezentantul NNDKP este chiar şi mai pesimist în ceea ce priveşte provincia. "85-90% din piaţa avocaturii de business din România este reprezentată de Bucureşti", spune Ion Nestor. Totuşi, firma deţine un birou în Timişoara. Alţii însă sunt de părere că oraşele din provincie încep să aibă potenţial de business pentru avocaţi. "Până acum am preferat să lucrăm cu colaboratori externi din diverse părţi ale ţării. Acum ne gândim din ce în ce mai serios să dezvoltăm nişte sedii secundare", spune Gabriel Zbârcea. Potrivit acestuia, locaţiile interesante sunt Timişoara, Iaşi, Braşov şi Constanţa.

Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen - cea mai veche şi cea mai mare firmă de avocatură din România. A luat naştere la începutul anilor '90, ca un parteneriat între avocaţi români şi americani. NNDKP a asistat Erste Bank la preluarea BCR, cea mai mare bancă comercială din România, în 2005.

Clienţi: Ranbaxy (pentru preluarea Terapia), Nabucco Company Pipeline Study (pentru construcţia unei conducte de gaz natural care să lege zonele de producţie din Marea Caspică şi Orientul Mijlociu cu Europa Centrală şi de Vest.

5-90% din piaţa avocaturii de business din România este reprezentată de Bucureşti
Ion Nestor
partener coordonator NNDKP

Popovici&Asociaţii - una dintre primele 10 firme de pe piaţa autohtonă de profil în ceea ce priveşte cifra de afaceri. Compania funcţionează cu un număr de 42 de avocaţi şi şase parteneri.

Vor exista zeci de firme de 10-20 de avocaţi sau companii de nişă cu mai puţin de 10 avocaţi
Florian Niţu

Voicu&Filipescu - unul dintre primii 10 jucători de pe piaţa autohtonă de profil. Firma a asistat, cel mai recent, preluarea pachetului majoritar de acţiuni ale Romexterra Bank de către banca ungară MKB Bank. Firma funcţionează cu 28 de avocaţi, dintre care patru parteneri, şapte asociaţi seniori, 14 asociaţi şi trei "interni".

Dacă poţi ajunge relativ uşor partener într-o firmă autohtonă, la o firmă străină, de la un anumit nivel, lucrurile sunt relativ blocate
Mugur Filipescu

Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii - una dintre cele mai cunoscute firme de profil, a luat naştere în anul 2005, odată cu plecarea lui Gabriel Zbârcea de la casa de avocatură Muşat şi Asociaţii şi asocierea cu firma Ţuca&Asociaţii. Firma a asistat proiecte precum Charles de Gaulle Plaza. Gabriel Zbârcea a deţinut şi funcţia de director general al Agenţiei pentru Valorificarea Activelor Statului.

Integrarea şi cu noul val de firme care vin în România reprezintă un challange suplimentar pentru avocaţii autohtoni
Gabriel Zbârcea

Radu Tărăcilă Pădurari Retevoescu (RTPR) - este casa de avocatură care a asistat banca portugheză Millennium BCP în procesul de privatizare a BCR în 2005. Aceasta a fost înfiinţată odată cu plecarea celor patru avocaţi care dau numele firmei de la casa Linklaters.

Ne uităm la ce s-a întâmplat în alte ţări din Europa Centrală şi de Est. Practic, toate marile firme sunt acolo. Piaţa este saturată în ţări precum Bulgaria, Polonia, Cehia.
Dragoş Radu