Executivul s-a încurcat în "iţele" taxei pe viciu

Sub presiunea calendarului integrării şi din dorinţa de a aduce mai mulţi bani la buget, guvernul a aprobat atât introducerea taxei de viciu în acciză, cât şi creşterea accizei minime la

Sub presiunea calendarului integrării şi din dorinţa de a aduce mai mulţi bani la buget, guvernul a aprobat atât introducerea taxei de viciu în acciză, cât şi creşterea accizei minime la ţigări de la 67% la 90% (calculat din acciza aferentă categoriei de preţ cea mai vândută). Specialiştii se aşteptau ca preţurile să crească cu aproximativ 8.000 de lei vechi pentru fiecare pachet vândut, însă marii producători au ales să crească preţurile cu doar 5.000 de lei, dând astfel peste cap calculele iniţiale.
Potrivit analiştilor pieţei, impactul acestei politici de preţ se vede nu la acciza specifică, elementul fix din taxarea ţigărilor, ci la acciza "ad valorem" de 30%, care se calculează pe baza preţului final al produsului. În loc să se încaseze 30% dintr-un preţ mai mare faţă de cel vechi cu 8.000 de lei, la bugetul de stat ajung sumele colectate pe baza unui preţ cu doar 5.000 de lei peste nivelul anterior. Practic, decizia companiilor se repercutează în mod direct asupra încasărilor la buget. Strategia producătorilor de ţigări are însă toate şansele să fie dejucată.
Ministerul Finanţelor a propus creşterea accizei minime de la 90% la 95%. Scopul acestei decizii este acela de a se proteja pe viitor împotriva unor asemenea strategii de preţ ce pot avea repercusiuni negative asupra încasării de venituri la buget.