Este România mai productivă ca în era Ceaușescu? „Dacă am citi mai des etichetele, nu am mai fi așa de ușor de manipulat”
0Rețelele de socializare abundă în mesaje și imagini distorsionate, create cu ajutorul Inteligenței Artificiale, care propun relatări despre „România de altădată”, în care este lăudat regimul Ceaușescu pentru producții record, însă realitatea este cu totul diferită.
Unele mesaje emoționale, apreciate de numeroși români, vorbesc despre epoca Ceaușescu, amintind despre „realizările” României comuniste.
Mesajele nostalgice apreciate de numeroși români
„Pe vremea lui Nicolae Ceaușescu, România mergea ca pe roate. Fiecare om avea un loc de muncă stabil, în fabrici, uzine, pe șantiere sau în agricultură. Se construia și se producea în ritm alert. De la Dacia 1300, tractoare și locomotive, până la textile, ciment, oțel și mobilă pentru export. Fabricile mergeau non-stop, muncitorii erau respectați, iar țara avea o industrie grea puternică, din Oltenia până în Moldova”, arată un astfel de mesaj, realizat cu ajutorul AI, care a adunat 35.000 de aprecieri pe Facebook și mii de distribuiri și comentarii.
Se ridicau blocuri, școli, spitale și hidrocentrale, recoltele erau bogate, iar oamenii mergeau la munca agricolă cu toții, de la elevi până la ingineri, adaugă autorii postării.
„Statul îți dădea casă, chiria era simbolică și transportul în comun funcționa perfect. Educația era gratuită, sănătatea la fel. În weekend mergeai cu familia la mare sau la munte cu bilet sindical. Lumea era disciplinată, îmbrăcată curat, iar copiii puteau să se joace liniștiți până seara. Totul funcționa pentru că se muncea”, încheie acesta.
„România producea oțel pentru jumătate din Europa, iar acum importăm cuie din China”, arată începutul unui alt mesaj de propagandă, distribuit de numeroși români.
Unii politicieni au preluat, la rândul lor, mesajele de tipul „nu mai producem nimic și importăm totul”, cu care au reușit să își atragă simpatizanți.
Uzinele mari s-au micșorat, producția s-a diversificat
Alți români, la rândul lor, remarcă o situație complet diferită, în privința României. Deși multe dintre uzinele din anii ’70 și ’80 au dispărut odată cu liberalizarea pieței din România, când produsele nu au mai fost realizate și ofertate după un plan stabilit de stat, locul vechilor fabrici cu mii de angajați a fost luat de o industrie mult mai performantă.
„Producem foarte mult și calitatea este foarte bună. Am un proiect prin care vreau să fac un e-commerce pentru produse locale, dar fără taxele platformelor existente. Am făcut o cercetare și am găsit peste 5.000 de producători locali”, povestește un tânăr, pe platforma Reddit.
Alți români își amintesc că diversitatea produselor realizate în comunism nu a fost punctul forte al regimului Ceaușescu.
„Se produce mult mai mult acum. Cred că de peste 50 de ori mai mult decât în comunism. Le era mai ușor oamenilor atunci, când găseau 500 de produse în România și știau că toate sunt fabricate aici, față de acum, când oferta e uriașă. Mașini? Dacia 1300. Camioane? Roman. Utilitare? Raba. Săpun? Violeta și Rodica (diferența era doar parfumul). Parizer? Un singur fel. Suc? Brifcor. La țigări existau mai multe mărci: Carpați, Bucegi, Snagov, Plugar și altele. Doar ambalajul era diferit, în rest erau aceleași țigări”, spune altcineva.
Unii au rămas încântați de unele produse românești din era Ceaușescu.
„Și încălțămintea de calitate, din piele, de la fabricile noastre: Guban, Clujana, Antilopa. Și încălțămintea sport, produsă la Pionierul în colaborare cu Adidas. Încălțămintea de atunci, dacă o îngrijeai și o purtai cum trebuie, ținea ani de zile. Iar la încălțămintea sport nu știu exact ce materiale foloseau, dar cert e că nu miroseau urât și nici nu-ți împuțeau picioarele ca multe dintre cele de azi. În plus, încălțămintea se făcea pe mărimi exacte”, este de părere un alt român.
Piața diversă a produselor „Made in România”
Altcineva susține că a constatat recent, cu surprindere, că are o mulțime de obiecte românești în locuință.
„Am remarcat și eu câte electrocasnice am în casă produse în România, pe lângă mașina din garaj și pe lângă 90 la sută din casă, care e construită cu materiale fabricate tot la noi. Inclusiv cele mai bune haine pe care le am în dulap sunt produse aici”, afirmă acesta.
Un alt român spune, la rândul lui, că s-a obișnuit să caute produse românești în magazine.
„Poate dacă am citi mai des etichetele, nu am mai fi așa de ușor de manipulat să credem că România nu produce nimic. Sunt mulți oameni faini și harnici în țară, nu doar cei cu mâna întinsă și cu aur la gât”, adaugă acesta.
„Cine spune că nu se mai produce este ignorant”, concluzionează altcineva.
„Ridicați capota la orice mașină modernă și o să rămâneți surprinși să vedeți pe câte furtunuri, cablaje și alte componente scrie Made in Romania”, îi sfătuiește acesta pe români.
„Oamenii, dacă nu văd o fabrică cât Casa Poporului, din care iese fum negru pe șapte coșuri și intră muncitorii în salopete albastre, au impresia că nu se produce nimic”, adaugă altcineva.
„Eu produc componente pentru robotică la Timișoara. Am rămas super impresionat de prestația celor de acolo și de calitatea produselor. Până acum am făcut peste 250.000 de piese la ei, în comparație cu fabricile din Germania sau China, unde a fost mai prost, mai scump și cu o calitate mai slabă”, spune altcineva.
„Producem mult mai mult ca în comunism”, este concluzia unui alt român, enumerând câteva dintre produsele realizate în România, de la cosmetice, la șervețele umede, șampanie și paste făinoase.
„Că nu mai știm noi pe nimeni care lucrează în fabrică și că multe dintre cele vechi nu mai funcționează – da, asta e altceva. Oamenii nu prea știu că marea industrie a lui Ceaușescu, atât de lăudată de nostalgici, a fost de fapt o aventură personală. El a vrut să își vadă realizate „visele umede” de mare industrie și de om multilateral dezvoltat, dar s-a împrumutat masiv de la Banca Mondială și FMI pentru asta. Industria pe care a creat-o era învechită și necompetitivă, iar în anii ’80 a vândut mâncare și aur pentru a plăti datoriile externe”, concluzionează acesta.
Exporturi anuale de peste 100 de miliarde de dolari
În 2024, exporturile totale ale României au fost evaluate la 100,37 miliarde dolari SUA, conform bazei de date COMTRADE a Organizației Națiunilor Unite privind comerțul internațional.
Principalii parteneri comerciali ai României la export au fost Germania, Italia și Franța. Primele trei categorii de produse exportate au fost: echipamente electrice și electronice; vehicule (altele decât cele feroviare sau de tramvai); utilaje, reactoare nucleare și cazane. Însă exporturile României sunt extrem de diversificate, arată graficele COMTRADE.
Importurile totale au fost evaluate la 136,52 miliarde dolari SUA. Astfel, în 2024, România a înregistrat un deficit comercial de 36,15 miliarde dolari SUA, potrivit unui raport publicat de Trading Economics, o platformă online de date economice și financiare.
În 1990, exporturile de bunuri ale României însumau 6,4 miliarde de dolari, iar importurile zece miliarde de dolari. În anii ‘80, comerțul exterior al României era împărțit aproape în mod egal între țările socialiste și nesocialiste, dar au fost înregistrate excedente mari pentru a rambursa datoria externă.
„Principalele exporturi: produse metalurgice, utilaje, produse petroliere rafinate, îngrășăminte chimice, produse din lemn prelucrate, produse agricole. Principalele importuri: țiței, gaze naturale, minereu de fier, utilaje și echipamente, substanțe chimice, produse alimentare”, arăta volumul „România, un studiu al ţării”, editat de Ronald D. Bachman (1947 – 2012) și realizat de cercetătorii de la Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii, în 1990.
Cifrele Harvard despre România
În prezent, România este o țară cu venituri mari, clasată pe locul 46 în topul celor mai bogate economii pe cap de locuitor dintre cele 145 analizate, conform Atlasului Complexității Economice, publicat de Harvard Growth Lab. Atlasul reprezintă un instrument online interactiv care permite analizarea și vizualizarea dinamicii economice globale.
„Cei 19,1 milioane de locuitori ai României au un PIB pe cap de locuitor de 18.424 USD (44.974 USD PPP; 2023). Creșterea PIB-ului pe cap de locuitor a fost, în medie, de 2,9% în ultimii cinci ani, peste media regională. România se clasează pe locul 26 în Indicele de Complexitate Economică (ECI). Comparativ cu acum un deceniu, economia României a devenit mai complexă, urcând 9 poziții în clasamentul ECI. Această evoluție a fost determinată în principal de diversificarea exporturilor. Totuși, economia este proiectată să crească într-un ritm mai lent”, arată Atlasul Complexității Economice.
Se încarcă comentariile...
