Eliminarea banilor de hârtie, soluţie de relansare economică

Larry Summers, fostul Secretar al Trezoreriei SUA şi preşedinte la Harvard, a cerut recent renunţarea la bancnotele de 100 şi 50 de dolari. Aceasta după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a procedat la fel, suspendând tipărirea celei mai valoroase bancnote, cea de 500 de euro.

Oficial retragerea cupiurilor de valoare ridicată are scopul de a combate finanţarea operaţiunilor ilegale, ca traficul de droguri sau a acţiunilor teroriste. Este greu de crezut că aceste lucruri vor putea fi obţinute prin această metodă, consideră mulţi analişti.

La Forumul de la Davos, de asemenea s-a discutat despre intensificarea eforturilor pentru eliminarea plăţilor cash. În cazul în care toate tranzacţiile s-ar efectua prin intermediul conturilor bancare, dobânzile negative practicate de băncile centrale îşi vor atinge scopul.

Din moment ce băncile vor percepe ele o taxă pentru banii din cont, în loc să plătească dobândă, populaţia va fi forţată să cheltuie. Aceasta înseamnă creşterea consumului, majorarea producţiei şi în final reluarea expansiunii economice.

Principalele bănci centrale au redus dobânzile până aproape de nivelul zero de aproape opt ani, pentru a stimula creşterea economiei.

Însă economiile nu au răspuns pe măsură, efectele secundare fiind mai rele decât rezultatele modeste obţinute până acum. Totalul datoriilor, atât ale guvernelor, cât şi ale companiilor au urcat la nivele incredibile.

În special în Europa, unde pe lângă coborârea dobânzii practicate de BCE în domeniul negativ, au fost injectate lichidităţi importante în sistemul bancar. În ciuda acestor eforturi, zona euro se confruntă în continuare cu fenomenul deflaţionist.

Astfel că măsurile de relaxare a politicii monetare vor continua. De fapt, deocamdată nu există alternative. O creştere a dobânzilor va determina intrarea în incapacitate de plată a mai multor guverne care nu vor mai putea rambrusa din datorii. Efectul va fi o recesiune de lungă durată.

Cât timp creşterea economiei globale rămâne fragilă, băncile centrale nu vor avea putea decât să generalizeze practica dobânzilor negative. Iar băncile comerciale vor fi obligate în final să transmită costurile către clienţi.

Un lucru pozitiv este că statul care colectează taxe şi impozite va putea monitoriza orice tranzacţie electronică făcută de o companie sau persoană fizică. Astfel, se elimină practic orice posibilitate de evaziune fiscală.

Pe de altă parte, controlul guvernamental va conduce la dispariţia liberei circulaţie a capitalurilor. Eliminarea tranzacţiilor cash înseamnă şi îngrădirea libertărţilor individuale. Cetăţenii vor deveni prizonierii sistemului bancar, tranzacţiile în afara acestuia fiind interzise.

Din fericire, băncile nu dispun de suficiente lichidităţi care să acopere în totalitate depozitele. Ele au investit banii pe termen lung în diverse instrumente financiare, şi vor avea nevoie de timp pentru a pune la dispoziţia deponenţilor sumele necesare, chiar dacă vorbim de tranzacţii electronice.