Analiză Noul hub de securitate maritimă din Marea Neagră va îmbunătăți monitorizarea amenințărilor, dar nu va putea proteja navele comerciale. Explicațiile unui expert

Hub-ul de securitate maritimă de la Constanța și Varna, finanțat cu 50 de milioane de euro de Comisia Europeană, va putea îmbunătăți monitorizarea amenințărilor din Marea Neagră, dar nu va putea proteja navele comerciale în cazul unui atac. România nu dispune de forțele navale și aeriene necesare pentru o astfel de misiune, avertizează expertul în securitate Hari Bucur-Marcu, care explică și ce vulnerabilități ar trebui să acopere noul mecanism.

Comisia Europeană alocă 50 de milioane de euro pentru înființarea unui hub de securitate maritimă Foto: arhivă

De ce nu este suficientă monitorizarea navelor

Un mecanism de monitorizare a activităților maritime există deja în România, însă acesta urmărește în principal traficul comercial și activitățile care țin de ordinea publică. Ministerul Afacerilor Interne are la Constanța un centru care monitorizează navele ce intră în Marea Neagră, traseele acestora și porturile în care ajung. Informațiile sunt comunicate între statele riverane, cu excepția Rusiei.

Problema, explică Hari Bucur-Marcu, este că sistemele existente nu sunt suficiente pentru detectarea amenințărilor de natură militară, în special a dronelor. Monitorizarea unei nave comerciale de mari dimensiuni este diferită de identificarea unui aparat fără pilot, care poate avea o amprentă mult mai mică și poate fi mult mai greu de detectat.

„Una este să fie o ambarcațiune de 10.000 de tone și alta este să fie o dronă de 500 de kilograme”, explică expertul.

În opinia sa, noul hub ar trebui să răspundă tocmai acestei lacune, prin dezvoltarea unor capacități suplimentare de supraveghere, inclusiv senzori și monitorizare prin satelit. Scopul ar fi ca statele riverane să nu depindă exclusiv de informațiile raportate de administrațiile portuare sau de alte autorități, ci să poată verifica direct ce se întâmplă în regiune.

Expertul consideră că suma de 50 de milioane de euro poate permite achiziționarea unor servicii utile de monitorizare, însă nu poate contracara atacurile.

Riscurile pentru transportul comercial

Marea Neagră se confruntă cu amenințări care depășesc monitorizarea obișnuită a traficului maritim. Pe lângă atacurile asupra navelor comerciale, există riscul minelor marine, al sabotajelor și al operațiunilor de război electronic.

O altă vulnerabilitate este reprezentată de dronele capabile să perturbe comunicațiile și sistemele electronice. Chiar și o întrerupere temporară a acestor servicii poate avea consecințe importante pentru activitățile maritime.

„O dronă de război radioelectronic îți poate perturba toate convorbirile, toți senzorii electronici. Chiar și pentru o jumătate de oră, o oră sau două, pot exista pierderi masive”, avertizează Hari Bucur Marcu.

În acest context, monitorizarea și schimbul de informații între state ar putea contribui la identificarea mai rapidă a incidentelor, însă nu ar garanta și capacitatea de a le opri.

Hub-ul nu va putea proteja navele comerciale

Una dintre limitele principale ale noii inițiative este diferența dintre capacitatea de a identifica o amenințare și cea de a interveni împotriva ei. În opinia expertului, hub-ul va putea îmbunătăți imaginea asupra activităților din Marea Neagră și cooperarea dintre statele riverane, dar nu va avea mijloacele necesare pentru a proteja efectiv navele comerciale.

Hari Bucur Marcu subliniază că protejarea căilor de navigație comerciale necesită resurse militare considerabile, de la nave și submarine până la aviație și sisteme complexe de supraveghere. El oferă ca exemplu capacitatea Statelor Unite de a proteja transportul maritim în Golful Persic, prin desfășurarea unor forțe navale și aeriene numeroase.

Un asemenea model nu poate fi replicat de România și Bulgaria, consideră expertul, care atrage atenția că statele riverane nu dispun de resurse comparabile.

„Nu avem cum să ajungem să avem o forță navală de tipul acesta. Nu avem resursele necesare. Iar dacă este mai puțin de atât, este ineficient”, afirmă acesta, referindu-se la protecția militară directă a traficului comercial.

Deși problema imediată a regiunii nu este pregătirea pentru un război naval de amploare, ci prevenirea perturbării transportului comercial și reducerea vulnerabilității navelor care traversează Marea Neagră, forțele actuale nu sunt suficiente.

România are vulnerabilități profunde în domeniul naval

Finanțarea europeană este binevenită, însă efectele ei nu trebuie supraestimate, avertizează expertul. Hub-ul va avea nevoie de timp pentru a deveni funcțional, iar mecanismele de cooperare dintre state trebuie testate și exersate. Banii alocați nu pot înlocui acest proces și nici nu rezolvă, prin ei înșiși, problemele de securitate din regiune.

„Din punct de vedere tehnic și militar, nu e mare lucru. Nu putem spune că am rezolvat toate problemele în Marea Neagră pentru că au dat cei 50 de milioane de euro”, subliniază Hari Bucur Marcu.

Dincolo de componenta practică, inițiativa are și o miză politică: România și Bulgaria transmit că își asumă un rol activ în securitatea regiunii și că au sprijinul Uniunii Europene. Eficiența hub-ului va depinde însă de capacitatea celor două state de a transforma cooperarea într-un sistem funcțional de supraveghere și protejare a navigației comerciale.