Video Dragoș Pîslaru: A fost aprobată revizuirea PNRR. Valoarea finală este de 21,4 miliarde de euro. Avem un plan mai coerent

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat miercuri că a fost aprobată revizuirea PNRR, în care au fost eliminate peste 100 de jaloane considerate cu risc major.

Dragoș Pîslaru: A fost aprobată revizuirea PNRR.
Dragoș Pîslaru: A fost aprobată revizuirea PNRR.

Ministrul a declarat miercuri că documentele au fost publicate și pe site-ul Comisiei Europene.

După mai bine de 3 luni de muncă intensă cu CE suntem în linie dreaptă. Revizuirea PNRR a fost aprobată. Mai avem 10 luni de zile să vedem proiectele implementate”, a declarat ministrul.

Renegocierea nu a fost doar un proces tehnic, a fost o reconstrucție strategică prin care amm transformat un plan, proiecte care aveau întârzieri sau erau neclare.

Avem o versiune revizuită. Am eliminat jaloanele redundante.

Scopul este ca în 2025 – 2026 să reducem presiune pe deficitul de stat și să eliminăm pericolul penalitățile

Rezultatele sunt remarcabile. Am eliminat investițiile cu risc major, am mutat investiții de pe împrumuturi pe granturi 26 de investiții cu progres solid, ca să luăm bani nerambursabili, valoarea investițiilor mutate este de 5,2 miliarde de euro”, a declarat ministrul.

Este momentul şi pentru veşti bune, prea puţine în ultima vreme. Astăzi marcăm o zi importantă pentru dezvoltarea României (...) Se încheie o etapă esenţială în procesul de revizuire a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Comisia Europeană a aprobat, astăzi, la ora 4:10 (16:10, n.r.) varianta pe care sperăm noi s-o avem finală a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă a României - PNRR. Documentul va fi şi publicat, de altfel, pe site-ul Comisiei, în perioada imediat următoare. Următorul pas este mai degrabă o aprobare formală în Consiliul ECOFIN din noiembrie şi vă pot mărturisi că, după mai bine de trei luni de muncă intensă, dialog constructiv şi negocieri foarte dificile cu echipa Comisiei Europene, suntem astăzi în linia dreaptă a ce înseamnă aprobarea revizuirii PNRR", a spus Pîslaru.

Potrivit ministrului de resort, noua valoare a PNRR este de 21,41 miliarde de euro.

"Sunt două componente majore, după cum ştiţi, cu o componentă de investiţii, unde avem nişte sume alocate, şi o componentă legată de efort. Din capul locului, e foarte important să ne aducem aminte că acest proces de renegociere nu a fost doar un proces tehnic, ci a fost o reconstrucţie importantă strategică prin care am transformat un plan care era aferent unui proiect, unui portofoliu de proiecte mult supra-contractate. Vă aduc aminte, de la 28,5 miliarde aveam 47,4 miliarde contractate, proiecte întârziate în mare măsură, proiecte cu probleme pe achiziţie publică, proiecte care erau neclare pe componenta chiar şi de granturi, de fonduri nerambursabile. În acest moment, avem o versiune revizuită care este realistă, este sustenabilă, este orientată către rezultate şi fezabile pentru a fi implementate până pe 31 august (2026, n.r.). După toate aceste ajustări, valoarea finală a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă este 21,41 miliarde de euro, din care toată suma de grant, integrală, 13,57 miliarde de euro, şi 7,84 miliarde de euro pe zona de împrumuturi. Avem acum un plan mai coerent, un plan realist", a subliniat demnitarul.

Vineri se va discuta la Bruxelles despre cea de-a patra cerere de plată

Acesta a adăugat că este foarte important să se înţeleagă structura cererilor de plată şi a anunţat că va discuta vineri, la Bruxelles, despre depunerea celei de-a patra cereri.

„Până acum, am avut trei cereri de plată. Urmează cererea de plată IV, la care lucrăm chiar acum, iar vineri dimineaţa voi avea, la Bruxelles, o întâlnire pentru a discuta depunerea cererii de plată IV (...) Revizuirea (PNNR, n.r.) a avut deci două obiective. Mai întâi, pe partea de aplicare a articolului 21 din Regulamentul European, care permite ajustări atunci când apar circumstanţe obiective, care au fost mai mult decât obiective în cazul României (...) Cealaltă componentă este de simplificare a Planului. Mă bucur să vă pot confirma că am eliminat jaloane redundante, am clarificat indicatorii pentru ca să putem avea o monitorizare mai clară şi o implementare predictibilă. Scopul nostru este unul foarte clar. În 2025-2026, mai ales, avem o presiune pe deficitul bugetar mare. Avem nevoie de banii de pe PNRR. Scopul nostru a fost acela de a reduce presiunea pe bugetul de stat şi deficitul, iar celălalt scop, evident, să evităm penalităţile cauzate de întârzieri sau de nerezolvare a reformelor, protejând investiţiile care sunt cu adevărat importante şi arătând oamenilor, cetăţenilor români rezultate (...)", a explicat Dragoş Pîslaru.

Ministrul de resort a punctat faptul că au fost eliminate din PNRR investiţiile cu risc major şi a amintit că finanţarea de 2,7 miliarde de euro a A7 (Autostrada Moldovei, n.r.) a fost mutată pe granturi.

Am eliminat investiţiile cu risc major, am mutat din împrumuturi în granturi 26 de investiţii cu progres solid, ca să ne asigurăm că luăm banii aceia pe parte nerambursabilă. Valoarea investiţiilor mutate este nu mai puţin de 5,7 miliarde de euro. Am alocat pe trei investiţii o finanţare suplimentară de 254 de milioane de euro şi, foarte important, am introdus investiţii noi.Vă aduc aminte capitalizarea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, achiziţia de ambulanţe moderne pentru situaţii de urgenţă şi contracte pentru energie "verde", un act adiţional în care ne-am alocat încă 350 de milioane de euro pe tranziţia energetică. Ceea ce este iarăşi remarcabil este că am reuşit să mutăm finanţarea autostrăzii A7, de 2,17 miliarde de euro, pe granturi, şi lucrul acesta a fost aprobat de Comisia Europeană. Programul "Valul renovării" are acum o componentă de 1,39 miliarde de euro pe granturi şi a menţinut investiţiile strategice în digitalizare, automatizarea administraţiei, cloud-ul guvernamental, toate lucrurile care ţin de proiectele cruciale. Ceea ce cred că este important de remarcat e că avem opt spitale şi 1.200 de ambulanţe, după cum spuneam, care rămân în PNRR până pe 31 august", a afirmat Pîslaru.

Oficialul a precizat, totodată, că pe zona fiscală a fost negociată o reformulare a jaloanelor, inclusiv reorganizarea ANAF, „pentru ca, în parteneriat cu Ministerul de Finanţe, să avem o administraţie fiscală mai eficientă şi venituri mai mari".

După această cerere IV, mai avem încă două cereri, 5 şi 6, probabil undeva în luna mai, şi 6, la sfârşitul perioadei de implementare, 31 august 2026. În acest moment, am simplificat lucrurile. De la 518 de jaloane, acum suntem la 390. Deci, am dat jos peste 128 de jaloane, astfel încât să putem într-adevăr să fim siguri că putem implementa programul coerent. Vă readuc aminte că am încasat deja 10,72 de miliarde de euro în formula revizuită. Asta înseamnă cam jumătate din alocarea totală a PNRR (...) Dezideratul este de a atrage această diferenţă de bani importantă din PNRR în buget în perioada următoare. Din acest punct de vedere avem o aproape o certitudine că nu se pune problema de vreo criză economică în România, pentru că banii aceştia sunt imediat disponibili şi împreună cu banii de pe Coeziune pe care îi estimăm la circa 5 miliarde pe un interval de 12 luni, vom avea spre 15 miliarde de euro care se pot absorbi de economia românească. România mergem mai departe cu un PNRR realist, care e construit pe rezultate şi aduce investiţii concrete, protejează bugetul de stat şi contribuie fundamental la dezvoltarea ţării", a declarat Dragoş Pîslaru.

Demnitarul a reamintit faptul că reformele sunt o componentă crucială în plan şi o condiţie pentru a putea să luăm toţi banii.

Principalele declarații pe scurt:

  • Am alocat către 3 investiții finanțare de 254 milioane de euro
  • Am introdus investiții noi: capitalizarea Băncii de Investiții și Dezvoltare – BID, achiziția de ambulanțe moderne și contracte de energie verde
  • Am mutat finanțarea Autostrăzii A7 de 2,17 miliarde de euro pe granturi, a fost adoptat de Comisia Europeană
  • Programul Valul Renovării are o componentă de 1,39 miliarde de euro pe granturi
  • Am menținut investițiile strategice în digitalizare, automatizarea administrației, cloud-ul guvernamental
  • Avem 8 spitale și 1200 de ambulanțe care rămân în PNRR
  • Pe zona fiscală, am negociat a reformulare a jaloanelor privind reorganizarea ANAF, să avem administrație fiscală eficientă și venituri mai mari.
  • Valoarea finală a PNRR este de 21,41 miliarde de euro, din care suma de granturi de 13,6 miliarde de euro și 7,84 miliarde de euro pe împrumuturi
  • Am avut 3 cereri de plată, urmează cererea de plată 4 la care lucrăm acum, vineri voi avea o întâlnire cu Celine Gauer să o depunem, să avem angajați banii în bugetul acestui an
  • Vom mai avea doar cererile 5 și 6, cererea 5 probabil undeva în luna mai și cererea 6 la sfârșitul perioadei de implementare – 31 august 2026
  • Am redus de la 518 jaloane la 390 jaloane. Am încasat deja 10,7 miliarde de euro, cam jumătate din suma revizuită

Ministrul Energiei Bogdan Ivan a declarat:

  • Da, în continuare România va avea centralele pe cărbune active. Trei grupuri vor fi active până la finalul anului 2029, două dintre ele cel puțin până la finalul lunii august 2026. Vom avea în continuare active grupurile pe cărbune din Craiova, pentru a menține în continuare furnizarea de agent termic, energie electrică și abur pentru compania Ford, și cele de la Govora, care în această iarnă, până în vară când va intra noul sistem energetic al municipiului, vom avea în continuare agent termic pentru locuitorii din Râmnicu Vâlcea.
  • Reprezintă cea mai mare victorie pe care România a putut să o aibă în materie de sistem energetic.
  • Prin această modificare a PNRR, România s-a asigurat că cel mai negru scenariu – situația de a avea un potențial blackout în anumite condiții în această iarnă – va fi 100% evitat.

România va putea menţine în funcţiune 3 grupuri energetice pe cărbune până în 2029

România va putea menţine în funcţiune 3 grupuri energetice pe cărbune până în 2029, în urma renegocierii cu Comisia Europeană a calendarului de decarbonare a producţiei naţionale de energie electrică, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, miercuri, într-o conferinţă de presă. El a precizat că prin această modificare a PNRR, situaţia de a avea un potenţial blackout în această iarnă va fi evitată.

„România va avea în continuare centralele pe cărbune active. Trei grupuri vor fi active până la finalul anului 2029, 2 dintre ele cel puţin până la finalul lunii august a anului viitor. Vom avea în continuare active grupurile pe cărbune din oraşul Craiova, pentru a menţine în continuare furnizarea de agent termic pentru populaţie, energie electrică şi abur pentru compania Ford, şi cele de la Govora, care în această iarnă, până în vară, când va intra noul sistem energetic al municipiului, vom avea agent termic pentru locuitori. Reprezintă, poate, cea mai mare victorie pe care România a putut să o aibă în materie de sistem energetic ″, a spus Ivan.

Economie

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite