Al treilea an fără niciun euro decontat pentru spitale. România riscă să piardă miliarde din PNRR pentru sănătate
0România riscă să piardă sume uriașe din PNRR destinate sistemului sanitar, avertizează fostul secretar de stat Marius Vasiliu. Într-un interviu pentru „Adevărul”, acesta atrage atenția că țara noastră nu a primit încă niciun euro pentru investițiile în sănătate și că, dacă proiectele nu sunt finalizate până în august 2026, consecințele vor fi dezastruoase.
România intră în al treilea an fără niciun euro decontat prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru proiectele din domeniul sănătății. Termenul din 20 octombrie pentru aprobarea noii forme a planului a fost ratat, iar renegocierea cu Comisia Europeană se prelungește, a confirmat pentru „Adevărul” fostul secretar de stat al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marius Vasiliu, coautor al Buletinului MonitorPNRR „Un nou an fără niciun euro încasat din PNRR”.
Potrivit acestuia, discuțiile tehnice privind lista finală a proiectelor continuă, dar întârzierea se explică prin lipsa unei imagini clare a stadiului fiecărui proiect la nivelul ministerelor. „Din cauza lipsei de informații detaliate privind progresul lucrărilor, a fost mai dificil decât s-a anticipat să fie stabilite listele finale de investiții. Guvernul a trebuit să aplice condițiile Comisiei Europene pentru a garanta că proiectele rămase pot fi finalizate până la 31 august 2026 și să evite penalizări suplimentare”, explică Vasiliu.
România, la final de ciclu PNRR, dar fără bani noi în 2025
La mai puțin de un an până la termenul-limită pentru finalizarea proiectelor și reformelor, România se află în fața unui bilanț critic. În ultimii patru ani, țara a reușit să încaseze doar 10,7 miliarde de euro, în timp ce mai are de finalizat proiecte în valoare de aproximativ 10 miliarde. În 2023 și 2024 nu a fost decontat niciun euro din cererile depuse în acei ani, iar scenariul se repetă și în 2025.
„Întârzierile acumulate în ultimii ani, refuzul de a face anumite reforme, slaba capacitate administrativă și lipsa de coordonare au ajuns să ne coste”, se arată în analiza MonitorPNRR. Autorii descriu actualul moment drept „un amestec de improvizație și speranță” în care România încearcă să salveze ce se mai poate din investiții înainte de termenul final din august 2026.
ECOFIN ar putea aproba renegocierea în noiembrie
Fostul secretar de stat estimează că ultimele liste vor fi transmise Comisiei Europene în perioada imediat următoare, iar documentul final ar putea fi aprobat la nivelul Consiliului ECOFIN în luna noiembrie. „Cel mai probabil renegocierea va fi aprobată formal luna viitoare. Însă, chiar și în acest scenariu optimist, plățile efective nu vor mai intra în 2025”, a precizat Vasiliu.
Procesul de renegociere, început în vara anului 2024, a fost gândit ca o soluție de avarie pentru a evita pierderea fondurilor. Guvernul a propus trecerea unor proiecte pe granturi și simplificarea unor jaloane, dar procedura s-a prelungit peste toate estimările. Întârzierea aprobării are efecte directe asupra deficitului bugetar, pentru că o parte din plățile curente trebuie acoperite din bugetul național.
Cum s-a redus treptat finanțarea pentru spitale
În PNRR-ul inițial, aprobat de Comisia Europeană în 2021, România avea la dispoziție 2 miliarde de euro pentru investiții în dezvoltarea infrastructurii publice spitalicești. Planul prevedea 25 de spitale publice dotate cu echipamente și materiale care contribuie la reducerea riscului de infecții nosocomiale, 25 de unități de terapie intensivă pentru pacienți critici nou-născuți și cel puțin 25 de unități medicale sau spitale publice care urmau să fie construite ori extinse prin PNRR.
La momentul renegocierii conduse de guvernul PSD-PNL, în 2023, 740 de milioane de euro au fost tăiate din componenta destinată spitalelor. Cinci spitale noi au fost eliminate complet, iar un alt proiect, care prevedea modernizarea unei unități existente, a fost anulat. În urma acestor modificări, numărul spitalelor finanțate a scăzut la 19, iar în actuala renegociere din 2025 lista se va reduce din nou pentru a include doar proiectele care pot fi finalizate până în august 2026.
„Guvernul a trebuit să taie proiectele cu risc ridicat de nefinalizare. În PNRR rămân doar investițiile cu un grad de progres peste 30%, certificate prin situații de lucrări. În total, acestea însumează 3.175 de proiecte în valoare de 9,7 miliarde de lei”, explică Vasiliu.
Ce investiții mai rămân în picioare
În domeniul sănătății, investițiile active prin PNRR includ cabinete medicale de familie, centre de asistență comunitară, unități ambulatorii, secții ATI pentru nou-născuți, echipamente și aparatură medicală, precum și digitalizarea instituțiilor din subordinea Ministerului Sănătății.
O parte dintre spitalele prevăzute inițial în PNRR au fost transferate pe alte programe europene. Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că doar opt spitale vor continua prin PNRR, iar alte nouă vor fi finanțate prin Programul Sănătate 2021–2027. Printre cele păstrate se numără Spitalul de Urgență Cluj, Spitalul de la Craiova, Bistrița, Constanța, Târgu Mureș, Balotești, Sibiu și „Zerlendi” din București.
Digitalizarea sistemului medical, afectată de întârzierea plăților
Un alt proiect major, Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate, evaluată la 100 de milioane de euro, este finanțat tot prin PNRR. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că primele module vor fi funcționale până la finalul acestui an, iar platforma completă ar trebui să fie gata până în august 2026.
„Cererea 4 de plată nu poate fi depusă în 2025, ceea ce înseamnă că bugetul României va suporta în continuare plățile curente din resurse proprii. Sumele se vor reîntregi abia după aprobarea cererii. Proiectul PIAS nu este direct afectat, dar întârzierea generală va crea presiune suplimentară pe bugetele ministerelor”, explică Vasiliu.
Riscuri și sancțiuni pentru jaloane neîndeplinite
Un risc major este reprezentat de decizia Curții Constituționale privind reforma pensiilor speciale, asociată jalonului 215 din PNRR. „Cel mai probabil Comisia Europeană va constata că jalonul nu este îndeplinit, iar cea mai drastică sancțiune ar fi pierderea definitivă a celor 230 de milioane de euro suspendate din cererea 3”, spune Vasiliu.
El atrage atenția că, dacă ministerele nu accelerează execuția lucrărilor deja contractate, România nu doar că riscă să piardă fonduri, dar ar putea suporta și penalități suplimentare. „Important acum este ca toate ministerele implicate să fie 100% concentrate pe investițiile asumate. Altfel, nu doar că pierdem banii, ci vom plăti și sancțiuni suplimentare”, conchide fostul secretar de stat.
Pierderi majore la nivelul investițiilor din sănătate
Analiza MonitorPNRR arată că România a pierdut proiecte de peste 7 miliarde de euro, printre care și investiții importante din sănătate, autostrăzi, căi ferate, lucrări de canalizare în localități defavorizate și proiecte de telemedicină. Lipsa unei liste publice cu investițiile eliminate sau amânate menține incertitudinea privind proiectele care vor mai primi finanțare.
„În locul unei liste clare cu ce rămâne și ce dispare din PNRR, am avut o renegociere opacă”, notează autorii analizei. Guvernul a aprobat în august un memorandum care obligă ministerele să raporteze stadiul fiecărei investiții. Investițiile cu un grad de implementare sub 30% ar trebui eliminate, dar unele proiecte au rămas în continuare în planul de investiții.
Cum s-a ajuns aici
Specialiștii MonitorPNRR atrag atenția că problemele PNRR nu țin doar de contextul politic, ci și de lipsa unei infrastructuri administrative eficiente. În patru ani nu a fost dezvoltat un tablou de bord național funcțional pentru monitorizarea jaloanelor și investițiilor, deși acesta fusese promis încă din 2021. Lipsa personalului calificat în managementul proiectelor, rotația permanentă a echipelor din ministere și durata mare a licitațiilor au blocat implementarea. În unele cazuri, documentațiile au trebuit refăcute complet, iar creșterea costurilor din construcții a dus la rezilieri parțiale de contracte.
„Arhitectura inițială a planului a fost gândită simplu și centralizat, dar s-a transformat într-un mecanism greoi, cu responsabilități împărțite între ministere și instituții care și-au revendicat roluri doar pentru a beneficia de sporuri salariale”, notează autorii MonitorPNRR.
Se încarcă comentariile...
