Analiză De unde importă România motorină și cum s-a reconfigurat traseul petrolului rusesc

Invazia Ucrainei din 2022 a forțat o reconfigurare istorică a pieței energetice europene, rupând legăturile directe cu Moscova. Pentru România, ancorată tradițional în fluxurile petroliere ale Mării Negre și ale spațiului ex-sovietic, acest divorț energetic a impus o adaptare rapidă și profundă la noua realitate a sancțiunilor internaționale.

România importă 70-80% din necesarul de carburanți. Foto Shutterstock

Datele INS arată o transformare radicală: în 2020, aproximativ 68% din motorina importată de România provenea din Rusia. Până în 2024–2025, acest flux a dispărut aproape complet. În locul lui au apărut furnizori noi — Turcia, Arabia Saudită și India — ale căror exporturi către România au crescut exploziv.

Motorina scumpă a României și iluzia sancțiunilor energetice asupra Rusiei

Creșterile sunt spectaculoase: importurile de motorină din Turcia au crescut cu peste 1000%, cele din India cu peste 1300%, iar cele din Arabia Saudită cu aproape 40.000%. Aceste cifre nu reflectă doar o diversificare comercială, ci o reorganizare structurală a lanțurilor globale de rafinare.

Cantitatea de motorina importată în ultimii 6 ani

„În centrul acestei reconfigurări se află un mecanism economic simplu, dar cu implicații geopolitice majore. Multe rafinării din India, Turcia sau Arabia Saudită cumpără țiței rusesc vândut cu discount semnificativ după sancțiuni. Acest petrol este rafinat local, iar produsele rezultate — motorină, benzină sau kerosen — sunt exportate către Europa. Din punct de vedere juridic, produsul rafinat nu mai este considerat rusesc, deoarece originea legală devine țara unde a fost procesat”, consideră expertul în energie Dumitru Chisăliță.

Potrivit acestuia, rezultatul este apariția unui circuit indirect al petrolului, în care țițeiul este dus din Rusia în India, Turcia, Arabia Saudită unde este rafinat, pentru a fi vândut apoi în Uniunea Europeană și implicit în România.

În piețele energetice, spune expertul, fenomenul este cunoscut sub numele de „laundering of oil molecules”, adică „spălarea moleculelor de petrol”.

Cantitatea de țiței brut importat în ultimii 4 ani

Ponderea principalelor cantități de țiței brut importat în ultimii 4 ani

Noua vulnerabilitate: Golful Persic

Aproximativ un sfert din motorina importată de România provine acum din zona Golfului Persic, punctează expertul, precizând însă că această dependență introduce riscuri geopolitice complet diferite de cele din trecut.

Potrivit expertului, ruta tipică a transportului arată astfel: Golful Persic → Strâmtoarea Hormuz → Canalul Suez → Mediterana → România.

 „Această rută traversează câteva dintre cele mai sensibile puncte maritime ale lumii. Orice perturbare a Strâmtorii Ormuz, a Canalului Suez sau în Marea Roșie poate afecta rapid fluxurile energetice către Europa. Criza recentă din Marea Roșie și atacurile asupra navelor comerciale au demonstrat cât de vulnerabile pot fi aceste rute și cât de repede pot crește costurile de transport”, spune specialistul.

Continuitatea petrolului rusesc

Deși sancțiunile au eliminat comerțul direct cu produse petroliere rusești, ele nu au eliminat petrolul rusesc din sistemul energetic global. Rusia a redirecționat exporturile de țiței către India, China și Turcia.

Petrolul este vândut cu discounturi estimate între 10% și 25%, ceea ce îl face extrem de atractiv pentru rafinăriile din Asia. Acestea obțin marje mari prin revânzarea produselor rafinate către Europa.

„În esență, sancțiunile au schimbat direcția fluxurilor, nu neapărat substanța lor”, spune Chisăliță.

Turcia, noul nod energetic

În opinia expertului, una dintre cele mai mari câștigătoare ale acestei reconfigurări este Turcia. Prin poziția sa geografică și infrastructura de rafinare și transport, Ankara s-a transformat într-un hub energetic între Rusia și Europa. Turcia importă petrol rusesc, îl rafinează sau îl reexportă și furnizează produse petroliere către piața europeană.

Această poziție îi oferă influență economică, pârghii geopolitice și un rol strategic în securitatea energetică europeană.

România și dependența de Marea Caspică

În paralel, structura importurilor de țiței ale României s-a modificat mai puțin dramatic.

Înainte de sancțiuni, Rusia, Kazahstan și Azerbaidjan reprezentau aproximativ 87% din importuri. După 2022, Rusia a dispărut aproape complet, dar Kazahstan și Azerbaidjan încă furnizează aproximativ 77% din țițeiul importat.

Această orientare spre regiunea Mării Caspice are avantaje logistice evidente, dar menține o dependență regională semnificativă.

Lecția geopolitică a sancțiunilor

Sancțiunile energetice ale Uniunii Europene au avut un obiectiv clar, acela de a reduce veniturile energetice ale Rusiei și de a diminua dependența europeană, spune Chisăliță, adăugând că ele au reușit în mare parte să elimine relația energetică directă.

„Dar economia globală a energiei funcționează ca un sistem interconectat. Petrolul este o marfă fungibilă, iar moleculele lui nu respectă frontiere politice. În practică, sancțiunile au produs trei efecte majore: redistribuirea fluxurilor petroliere globale; apariția unor intermediari energetici puternici; creșterea costurilor pentru Europa.

Europa nu mai depinde direct de petrolul rusesc. Dar, în multe cazuri, continuă să plătească pentru aceeași moleculă rusească — doar că printr-un circuit mai lung și mai scump. În lumea energiei, geopolitica nu elimină întotdeauna dependențele. De multe ori, doar le mută”, conchide expertul în energie.