Cum poate salva Inteligența Artificială resursele de apă. Explicațiile unui expert
0Resursele de apă ale României sunt supuse unei presiuni tot mai mari, din cauza schimbărilor climatice care amenință disponibilitatea apei, infrastructura veche și ineficientă a rețelelor de apă.
Cu pierderi de apă de aproximativ 40% în rețelele de apă și cu un procent alarmant de 40% din aceste rețele necesitând reparații urgente, România se află într-o situație critică. În plus, în multe zone rurale, accesul la apă curentă și tratată rămâne un lux, nu o normalitate.
În acest context, AI poate fi soluția care ar putea salva nu doar resursele de apă ale României, ci și să ajute țara să se alinieze la cerințele internaționale de mediu.
AI-ul vs. criza de mediu
„Imaginați-vă un oraș care se confruntă cu pierderi semnificative de apă, o problemă care poate duce la risipă uriașă de energie și costuri mari suportate de consumatori. Apoi, imaginați-vă că există o replică digitală a întregii rețele de distribuție a apei din acest oraș, care nu doar că arată cum sunt aranjate conductele și rezervoarele, dar și cum se comportă acestea în diferite condiții. Această tehnologie poartă numele de „digital twin” și e proiectată special pentru a combate pierderile de apă. Acest „dublu digital” permite autorităților să vizualizeze și să monitorizeze în timp real starea rețelei de apă. Prin colectarea și analizarea datelor din senzorii instalați în diferite părți ale sistemului, digital twin-ul poate detecta scurgeri și pierderi care ar fi greu de identificat doar prin inspecție fizică. De asemenea, poate simula diferite scenarii, cum ar fi efectele unei defecțiuni sau impactul modificărilor în rețea, oferind soluții de prevenție și corectare mult mai puțin costisitoare și care nu întrerup alimentarea publică, precum modalitățile tradiționale”, a declarat pentru „Adevărul” Kenny Khoo, Director General pentru regiunea de Sud a Europei Estice la Xylem, coautor al cărții „Ghidul Tehnologiei Membranelor pentru Epurarea Apelor Uzate”.
La nivel european, tehnologiile bazate pe AI au început deja să demonstreze că pot face o diferență reală în gestionarea resurselor de apă. Un exemplu îl putem vedea la orașul Valencia, Spania, unde una dintre companiile locale de apă a implementat soluții de tip „digital twin” pentru a optimiza funcționarea sistemului de apă. Rezultatul? Pierderile de apă au fost reduse cu 30%, iar costurile operaționale au scăzut cu 20%.
În contrast, România rămâne în urmă, cu un estimat de mai puțin de 10% dintre marile orașele integrând până în prezent sisteme avansate de AI pentru managementul durabil al apei. Această statistică ridică o întrebare importantă: de ce un sector atât de sensibil pentru sănătatea publică și mediul înconjurător nu beneficiază de inovațiile care și-au dovedit deja eficiența în alte țări?
Răspunsul este complex. Infrastructura învechită, lipsa fondurilor și reticența față de schimbare sunt doar câteva dintre barierele care stau în calea transformării digitale a sectorului apei din România. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că, fără o schimbare rapidă, costurile sociale și economice vor continua să crească. Un exemplu local de bună practică vine din Iași, unde una dintre companiile de apă a început să implementeze o platformă avansată de analiză a datelor pentru a reduce pierderile de apă. Deși inițiativa este un pas important în direcția corectă, este doar o picătură într-un ocean de nevoi urgente.
„Inteligența artificială are capacitatea unică de a se adapta în timp, spre deosebire de tehnologiile tradiționale de gestionare a infrastructurii de apă. Într-un context de schimbări climatice și reglementări din ce în ce mai stricte, AI permite companiilor de utilități să-și ajusteze operațiunile, devenind astfel un instrument indispensabil. Aceasta optimizează infrastructura existentă fără necesitatea unor investiții masive în înlocuiri, sprijină procesul decizional pentru utilizarea eficientă a resurselor și a fondurilor publice. Adevărata putere a AI se manifestă atunci când este combinată cu expertiza umană, contribuind la rezolvarea provocărilor legate de gestionarea apei în fața crizei climatice.”, a adăugat Kenny Khoo.
Un risc major pentru sănătatea publică
În timp ce alte orașe europene, precum Cuxhaven din Germania, demonstrează deja cum AI poate reduce consumul de energie în stațiile de tratare a apelor uzate cu 30%, România continuă să se bazeze pe metode tradiționale, ineficiente. Doar aproximativ 12% din apele uzate din România sunt tratate conform normelor europene, iar restul ajung în râuri și lacuri, poluând mediul și punând în pericol sănătatea publică. Pe termen scurt, adoptarea AI în managementul apei ar putea reduce semnificativ pierderile și ar ajuta România să își îndeplinească obligațiile internaționale. Însă, pentru ca acest lucru să se întâmple, este necesară o schimbare de mentalitate, atât la nivelul administrației publice, cât și în rândul companiilor de utilități.
„Inteligența Artificială nu este o soluție universală, dar poate juca un rol crucial în salvarea resurselor de apă ale României.”, a continuat specialistul, adăugând că, prin utilizarea tehnologiilor avansate, cum ar fi senzorii virtuali și modelele predictive, companiile de utilități pot monitoriza și optimiza rețelele de apă într-un mod care era imposibil până acum. „Exemplele din străinătate arată că tehnologia nu doar că funcționează, ci și că aduce economii semnificative. Pentru România, aceasta ar putea însemna o reducere a pierderilor de apă de la 41% la sub 20%, un pas esențial pentru protejarea resurselor de apă și pentru asigurarea unui viitor sustenabil”, a declarat Khoo pentru „Adevărul”.
Se încarcă comentariile...
