Cum îşi adaptează statele lumii, inclusiv România, cererea de energie în contextul invaziei ruse în Ucraina

Combustibilii fosili şi energia nucleară sunt doar o soluţie pe termen scurt pentru a face faţă crizei energetice actuale, arată Radu Puiu, Financial Analyst în cadrul casei de brokeraj pe burse internaţionale XTB România.

Invazia Ucrainei a evidenţiat şi mai mult gradul de dependenţă al Europei de aprovizionarea cu energie din Rusia precum şi riscurile comerciale şi geopolitice pe care le presupune acest statut.

La mai mult de o lună de la începutul războiului, pieţele energetice din Europa se confruntă cu creşteri puternice ale preţurilor şi, în timp ce nevoile de energie ale continentului par a fi satisfăcute în prezent, deficitele de aprovizionare rămân un risc major.

Pe termen foarte scurt, adică atât timp cât războiul din Ucraina continuă, atenţia pare să se îndrepte către combustibilii fosili şi energia nucleară pentru a face faţă crizei energetice actuale.

În acest proces, unele ţări europene vor apela la centralele nucleare şi pe combustibili fosili pe care le-au abandonat în trecut şi le vor redeschide.

Cu toate acestea, pe termen mediu şi lung, Occidentul, în special Europa, va face cu siguranţă trecerea la energie regenerabilă.

În SUA, situaţia este puţin diferită; nevoia de a trece către energie verde nu este atât de ”arzătoare”, având un nivel de independenţă mai ridicat.

Consumul de gaz în SUA este satisfăcut de producţia proprie, în timp ce ţara importă petrol de la ”vecinul” din Nord (Canada).

Consecinţele pe termen lung vor fi resimţite şi în contextul dependenţei europene de gazul rusesc.

Fluctuaţiile globale ale preţului energiei ar putea întări, pe termen scurt, dependenţa de combustibilii fosili pentru încălzire, transport, industrie şi generarea de electricitate – până când sursele şi tehnologiile de decarbonizare, sursele regenerabile şi stocarea energiei vor fi disponibile pe plan mai larg.

Europa se bazează pe Rusia pentru aproximativ 25% din consumul de petrol şi peste 30% din consumul de gaz. Preţul ţiţeiului, al gazelor naturale şi al altor mărfuri globale a crescut din cauza preocupărilor legate de aprovizionare în urma invaziei.

Un raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Regenerabilă (IRENA) a estimat că 5,7 miliarde de dolari în investiţii anuale sunt necesare până în 2030, pentru dezvoltarea capacităţilor de energie solară, eoliană şi alte forme de energie curată pentru a se asigura că încălzirea globală nu depăşeşte „pragurile periculoase”.

De asemenea, agenţia a subliniat nevoia de a îmbunătăţi eficienţa energetică, de a creşte electrificarea, de a capta emisiile de carbon şi de a extinde utilizarea hidrogenului, printre măsurile mai ample necesare pentru limitarea creşterii temperaturilor.

Statisticile sunt interesante şi ne indică accelerarea procesului de tranziţie. În 2021, energia curată a produs mai multă energie electrică la nivel mondial decât cărbunele, energia solară şi eoliană reprezentând cumulat peste 10% din producţia globală pentru prima dată în istorie.

Creşterea faţă de anul 2020 a fost de doar 1%, potrivit studiului think tank-ului Ember.

Dar dacă rata medie de creştere, compusă pe 10 ani, de 20%, poate fi menţinută până în 2030, pe plan global s-ar putea limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale (dinainte de 1900). Temperaturile au crescut deja cu cel puţin 1,1 C.

Producţia de energie regenerabilă a accelerat pe măsură ce costurile au scăzut, proporţia de energie electrică produsă de energia solară şi eoliană anul trecut fiind dublă faţă de cea înregistrată când a fost semnat Acordul de la Paris privind schimbările climatice în 2016.

În 50 de ţări, inclusiv China şi Japonia pentru prima dată, energia solară şi eoliană au propulsat creşterea energiei regenerabile, faţă de 43 de ţări în 2020.

Europa a setat exemplul, în timp ce Orientul Mijlociu şi Africa au înregistrat cele mai puţine progrese ca regiune.

Sursele de energie curată, inclusiv energia solară, eoliană, hidroenergetică, nucleară şi bioenergetică, au generat un total de 38% din volumul de electricitate pe plan mondial, anul trecut, în comparaţie cu energia generată de cărbune (36%).

Cel mai recent raport al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) solicită o trecere imediată la energia regenerabilă şi spune că lumea va trebui să capteze carbonul din atmosferă pentru a rămâne în marja de 1,5 grade Celsius de încălzire.

Această tensiune a stârnit îngrijorare în rândul activiştilor de mediu, care avertizează că mai multe exporturi de combustibili fosili vor însemna mai multe emisii pentru încălzirea climatică.

Dar unii experţi în energie spun că acest moment prezintă şi o oportunitate de a schimba cursul, subliniind că energia curată este crucială pentru securitatea naţională.

Planul UE, numit REPowerEU, solicită eliminarea în timp a nevoii de combustibili fosili din Rusia, pe care îi înlocuieşte cu hidrogen, biometan, precum şi energie eoliană şi solară.

De asemenea, solicită stabilirea unor măsuri de eficienţă. În total, planul urmăreşte să reducă consumul total de gaze naturale în UE cu aproape o treime înainte de sfârşitul deceniului.

În urmă cu câteva săptămâni, Comisia Europeană a prezentat propuneri de reducere a dependenţei UE de gazul rusesc cu două treimi înainte de sfârşitul anului, ca parte a unui plan de independenţă faţă de toţi combustibilii fosili din Rusia „cu mult înainte de 2030”.

Sunt aşteptate planuri mai detaliate până la sfârşitul lunii mai, dar esenţa este clară: „După invazia Ucrainei de către Rusia, argumentele pentru o tranziţie rapidă la energie curată au devenit mai puternice şi mai clare ca niciodată”.

În timp ce REPowerEU îşi dublează angajamentul pe termen mai lung al UE de a elimina treptat combustibilii fosili, există semne că războiul din Ucraina determină unele state europene să încetinească eliminarea treptată a carbonului pe termen scurt pentru a evita riscul unor deficite de aprovizionare în cazul în care alternative mai curate ar putea să nu fie disponibile la timp.

Germania este un bun exemplu al ambelor tipuri de schimbare. Statul a reconsiderat decizia de a închide ultimele trei centrale nucleare şi pare că are în vedere o eliminare mai lentă decât era planificată a energiei pe bază de cărbune.

În acelaşi timp, a anunţat recent o accelerare a proiectelor de energie solară şi are în vedere creşterea licitaţiilor pentru proiecte de energie eoliană.

În plus, cea mai mare economie europeană promite 200 de miliarde de euro pentru programul Energiewende, care vizează eliminarea dependenţei de Rusia.

Berlinul va cheltui sume masive până în 2026 pentru protecţia climei, crearea de puncte de încărcare, dezvoltarea tehnologiilor pe bază de hidrogen şi eliminarea suprataxelor regenerabile, dar stimulând în acelaşi timp şi cheltuielile militare. 

Ministrul Economiei şi Climei din Germania, Robert Habeck, a spus că „adevărata independenţă” în problemele energetice poate fi obţinută doar cu sursele regenerabile, sugerând că planurile deja ambiţioase ale guvernului de a face tranziţia către surse regenerabile ar putea primi un impuls suplimentar din motive de securitate naţională.

Ministrul de Finanţe german a redenumit energia eoliană şi solară drept „energii ale libertăţii”, argumentând că guvernul nu ar trebui să „caute soluţii din trecut, ci să meargă cât mai hotărât către viitor. 

Şi când vine vorba de România se fac mişcări menite să poziţioneze ţara în linie cu tendinţa generală a Europei de a trece către surse verzi de energie.

Astfel, Ministerul Energiei a declarat că a lansat o cerere de propuneri pentru proiecte de energie verde în valoare totală de 457,7 milioane de euro cu o cofinanţare din partea UE, în cadrul Planului Naţional de Recuperare şi Rezilienţă (NRRP). Cererile pentru dezvoltarea de proiecte solare şi eoliene pot fi depuse în perioada 31 martie – 31 mai.

Ministrul a declarat că ”implementarea proiectelor eligibile pentru finanţare în cadrul acestei scheme de ajutor are ca scop creşterea capacităţii instalate de producţie a energiei electrice din energie eoliană şi solară, cu sau fără spaţii integrate de depozitare, cu aproximativ 950 MW. Investiţiile reprezintă soluţia pe termen lung pentru asigurarea securităţii energetice a ţării”.