Analiză Jobul tău e pe cale să dispară? Ce spun experții despre viitorul muncii în epoca AI

Specialiștii în Big Data, AI, securitate cibernetică și energie regenerabilă vor domina piața muncii până în 2030, arată o nouă analiză publicată de Visual Capitalist. Transformarea este deja în curs: joburile legate de inteligență artificială, automatizare și infrastructuri digitale sunt cele mai rapide în creștere la nivel global, în timp ce rolurile repetitive sau administrative își pierd relevanța.

Sursă foto: Shutterstock

„Cred că termenul de 2030 este unul relativ conservator. În realitate, observăm deja o orientare clară și susținută în piață către astfel de roluri. Pe scurt: viitorul este deja aici și îl recrutăm în timp real. În mediul privat, în special în cadrul companiilor medii și mari, este deja o practică curentă existența unor poziții precum manager de securitate cibernetică sau a unor echipe specializate care coordonează analize complexe de date”, a declarat pentru Adevărul, Filip Nemțeanu, Co-Founder & Managing Partner, Selion Global România.

Automatizările pentru eficientizarea proceselor sunt, de asemenea, tot mai frecvente, toate susținute de inteligența artificială. „Acesta este, practic, ecosistemul de business al viitorului. Ce este cu adevărat interesant este că această transformare nu se limitează la economia digitală, ci se resimte tot mai puternic și în industriile tradiționale”, explică el.

România are talent, dar educația rămâne în urmă

Conform spuselor sale, în România există deja numeroase centre de expertiză pe aceste teme, în special în cadrul companiilor mari care au înțeles potențialul și care continuă să investească în talentul din piața locală. „Iar această piață s-a maturizat considerabil în ultimii ani, nu mai este o piață de cost, orientată către procese de bază, ci una capabilă să acomodeze activități avansate, care necesită expertiză și un nivel ridicat de pregătire. Din păcate, sistemul educațional nu reușește încă să susțină suficient această evoluție, iar companiile sunt nevoite să compenseze prin programe interne de formare și dezvoltare”, susține Filip Nemțeanu.

Există, totodată, o dimensiune antreprenorială: start-up-uri care își bazează activitatea pe astfel de tehnologii și care dezvoltă produse și soluții cu relevanță globală, continuă specialistul. „Sunt inițiative impresionante, însă rămân în general cazuri izolate. Ecosistemul de start-up-uri din România este încă insuficient dezvoltat și subfinanțat, chiar și în comparație cu alte țări din regiune. Lipsa unor politici publice coerente și a unei strategii clare la nivel național rămâne o provocare majoră. Din perspectiva noastră, ca și consultanți în executive search, suntem în contact permanent cu liderii acestei noi paradigme. Leadership-ul viitorului nu va mai fi despre control, ci despre claritate și adaptabilitate”, completează specialistul.

Într-o economie în care algoritmii pot lua decizii operaționale mai rapid decât orice manager, adevăratul lider este cel care știe să navigheze ambiguitatea, să încurajeze învățarea continuă și să creeze sens într-un mediu complex. „Nu mai este suficient să conduci echipe, este esențial să construiești culturi organizaționale în care oamenii gândesc critic, analizează date și își adaptează rolurile pe măsură ce contextul se transformă. Iar acest lucru este valabil atât în economia digitală, cât și în industriile tradiționale. În acest context, cred cu tărie că inteligența tehnologică are nevoie de parteneriatul cu inteligența umană, iar liderii care reușesc să le armonizeze vor fi cei care vor atrage și vor păstra talentul relevant”, mai spune acesta.

 „Sistemul românesc nu pregătește deloc copiii pentru viitor și avansul tehnologic”

La rândul său, Andreea Tănase, director al Lowland International, declară: „Acum, că am doi copii, dintre care unul tocmai a terminat clasa a IV-a, pot să îți spun că sistemul românesc nu pregătește deloc copiii pentru viitor și avansul tehnologic. Ei încă se chinuie să înțeleagă arhaismele și regionalismele din povestirile lui Ion Creangă, iar când se dă un text de Cristina Nemerovschi pentru analiză sar în sus toate fosilele conservatoare, că de, e prea conectată la generațiile tinere, la care ei nu sunt. Din punctul de vedere al unui profesionist în domeniul resurselor umane, într-adevăr, se văd unele schimbări. Și în bine, dar și în rău, în sensul că acum toată lumea își scrie CV-ul cu ChatGPT și nu se obosește să mai verifice. Însă inteligența artificială poate fi și un instrument puternic în mâinile unor oameni capabili, care știu să gândească înainte să lase un robot să gândească în locul lor”.

În opinia sa, pentru a forma acești oameni inteligenți, revenim la educația formală. Din păcate, adaugă ea, există studii deja care au demonstrat că omul, prin natura lui, e leneș. „Pe măsură ce va primi mură-n gură informație și execuție de task-uri de la AI, va accepta un rol secundar și va deschide căi nu doar spre inovație, ci și spre dezastru. Fiecare civilizație a fost arhitecta propriei sorți. Să sperăm că noi vom fi învățat ceva din istorie și că vom evolua, în loc să involuăm, îmbătați de propriul succes”, mai spune Andreea Tănase. 

Cererea pentru competențe digitale tot mai mare

Potrivit proiecțiilor Visual Capitalist, specialiștii în Big Data vor înregistra o creștere a cererii de peste 100% până în 2030. Urmează inginerii FinTech și experții în AI & Machine Learning, cu creșteri estimate de 85–95%. Profesiile legate de securitate informatică, software, UX/UI design, energie verde și Internet of Things intră, de asemenea, în topul celor mai dinamice.

Această reconfigurare a pieței muncii semnalează o urgență clară: angajații trebuie să își actualizeze competențele tehnice, iar companiile să investească în reskilling. Într-o economie în care algoritmii pot lua decizii operaționale mai rapid decât orice manager, avantajul competitiv va fi rezervat celor care știu să combine gândirea critică cu înțelegerea tehnologiei.

Dezvoltatorii software și specialiștii în securitate informatică rămân esențiali. Într-o lume tot mai digitalizată, riscurile cibernetice cresc. Doar în 2024, conform unui raport IBM, costul mediu al unei breșe de securitate a fost de 4,9 milioane de dolari, în creștere cu 10% față de anul anterior. Așadar, nu doar programarea, ci și protecția datelor devine o competență strategică.

În același timp, apar meserii noi, alimentate de tranziția ecologică și auto-mobilitatea electrică. Inginerii în energie regenerabilă, experții în vehicule autonome sau analiștii de date de mediu intră pe radarul companiilor globale. Educația formală, însă, rămâne cu un pas în urmă, în multe cazuri nepregătind elevii pentru noile realități.